Situl este amplasat pe versantul sud-estic al Masivului Istrița, pe un promontoriu dominant, cu o bună vizibilitate asupra Câmpiei Române. Amfiteatrul, ce se deschide pe panta Istriţei şi acoperă parte din câmpia învecinată, cuprinde un număr semnificativ de situri arheologice, din mai multe perioade istorice. În apropierea sitului de la Gruiu Dării, la cca 2 km sud-vest, a fost descoperit celebrul tezaur Cloșca cu Puii de aur, iar la cca 4 km sud se află castrul și termele romane de la Pietroasele.
Platoul, ce se situează la altitudinea de 534 m, are pante relativ abrupte pe trei laturi, fiind mai ușor accesibil dinspre vest. Spre nord și sud față de platoul principal se păstrează două terase (Terasa 1 și 2) unde, cu ocazia cercetărilor, au fost descoperite vestigii arheologice.
Cercetările arheologice efectuate pe parcursul a 31 de campanii au pus în evidență existența unei stratigrafii impresionante care, în partea de nord a sitului, depășește 3 m grosime.
Succesiunea stratigrafică atestă prezența comunităților umane de-a lungul mai multor perioade istorice:
– așezare neolitică – cultura Starčevo-Criş (mil. VI a. Chr.)
– așezare eneolitică – cultura Cucuteni (mil. IV a. Chr.)
– așezare din epoca bronzului – culturile Schnekenberg și Monteoru (mil. III-II a. Chr.)
– așezare nefortificată getică (sec. IV-III a. Chr.)
– așezare fortificată (cetate) geto-dacică (sec. I a. Chr.)
– incintă sacră, fortificată, geto-dacică (sec. I p. Chr.)
Pentru epoca dacică evoluția locuirii de la Gruiu Dării cunoaște o dinamică remarcabilă în ceea ce privește tipul de sit. Pentru perioada secolelor IV-II a. Chr. avem documentată o așezare nefortificată, în sec. I a. Chr. o cetate cu ziduri cu paramente și emplecton de influență elenistică, pentru ca în sec. I p. Chr. locul să se transforme într-o incintă sacră, unde dacii au realizat depuneri care se prezentau sub forma unor movilițe de pământ și pietre cu ringuri de piatră la bază. În interiorul acestora apar numeroase artefacte (vase ceramice, unelte, arme, podoabe, monede, chiar fragmente arse din pereții unor locuințe).
Complexitatea vestigiilor arheologice și duratele lungi de locuire recomandă situl de la Gruiu Dării ca fiind un sit cheie pentru preistoria și antichitatea zonei de nord a Munteniei.
