UTILITĂŢI ALTERNATIVE ÎN CERAMICA POPULARĂ – VASE DE SĂRBĂTOARE

SZABÓ Attila

În practica organizatorilor de târguri pentru olari sau simpozioane având ca temă ceramica populară, se obişnuieşte de o bună vreme cuprinderea în program a  unor componente care se adresează în principiu olarilor (schimb de experienţă legat de aspecte tehnice, tehnologice etc.) accesibile şi pentru etnografi, cercetători, cunoscători de ceramică populară sau chiar pentru publicul laic interesat. Mai mult, există din partea meşterilor populari cerinţa pentru o mai bună cunoaştere a tradiţiilor acestui domeniu, drept pentru care se obişnuieşte la astfel de simpozioane cuprinderea unor expoziţii tematice legate de anumite aspecte ale tradiţiei olăritului: prezentarea succintă a unor centre de olărit, a unor tipuri de vase specifice sau a decorului specific etc.

Am fost invitaţi la Tata (Ungaria) la un astfel de târg internaţional de olari în prezenţa unui public vizitator/cumpărător numeros, cu scopul de a participa la expoziţia cu tema Vase de sărbătoare, contribuind cu o suită de piese realizate în centrul de olari Zalău (provenite dintr-o colecţie particulară). Ştim din relatările etnografului Károly Kós faptul că, la nivel naţional, Zalăul şi Deja erau centrele de olari care produceau cea mai largă gamă de vase ceramice. Precum şi faptul că aproape fiecare tip de vas a fost decorat. Utilitatea casnică sau decorativă a acestor vase este bine cunoscută, existând în câteva cazuri o funcţionalitate alternativă care le face speciale: utilitatea manifestată în caz de sărbătoare. Am ales şase vase din această categorie pentru expoziţia tematică de la Tata care, la rândul său, este un vechi centru de olărit şi de producţie de faianţă. Folosirea cu ocazia unor sărbători a acestor vase prezintă de fapt o utilizare secundară/alternativă a acestora, ele iniţial fiind ori vase decorative de perete (castroane, taiere/blide mari), ori vase folosite pentru mâncarea dusă la câmp. Singurul tip de vas cu destinaţia pentru care s-a elaborat a fost oala de cumetrie.

Ceramica de Zalău este, de altfel, o temă permanent cercetată de muzeul nostru, selecţia de faţă prezentând vase aparţinând de perioada târzie a evoluţiei de stil în decorul vaselor de Zalău: motive florale dispuse cu tehnica pictării cu pensula pe un fundal de angobă colorată (verde crom, albastru cobalt, maro închis, roşcat sau alb), tehnică înrădăcinată în urma unor cursuri tehnice susţinute pentru olarii zălăuani în 1909. Dar avem şi vase decorate cu tehnica stropirii cu culorile maro, galben, verde, pe lângă care – raritate în colecţii – un blid smălţuit cu smalţ verde obţinut din oxid de cupru (sf. sec. XIX).

OALA CU FLORI (virágos szilke). Vas utilitar smălţuit pe interior/exterior, decorat cu flori pe fudal de angobă colorată (albastru) în stilul nou de secol XX (anii ’30), cu o toartă verticală lată, plată, folosit în special pentru a duce mâncare la câmp cu ocazia muncilor agricole. Funcţia de sărbătoare a acestui vas s-a manifestat în cazul sărbătorilor de Paşti, când românii duceau vinul la preot în astfel de oale, pentru a fi sfinţit.

FARFURIE MARE DE PERETE (nagy falitányér). Vas smălţuit cu smalţ verde, de la sfârşit de secol XIX. Provenit din zestrea fetei, cu utilitate în general decorativă, vasul a fost ţinut în blidar sau agăţat în cui. Fetele le dădeau jos doar cu ocazia unor sărbători, pentru ca, din astfel de blide, să fie serviţi cu pancove muzicienii care cântau.

CASTRON MARE PENTRU VARZĂ (nagy káposztás tál). Vas smălţuit şi decorat cu motive florale pe angobă albastră, realizat în anii ’30, ţinut pe perete cu scop decorativ şi folosit ca vas de servit la mesele cu multe persoane susţinute cu ocazia unor clăci.

CASTRON PENTRU SOS (mártásos tál). Formă profilată atent, diferit de celelalte vase de servit masa. Castronul acesta avea funcţie în special decorativă, fiind ţinut pe perete. A fost folosit cu ocazia unor mese de sărbătoare.

OALA DE CUMETRIE – vas de luăzie (komaszilke). Oală mică, smălţuită pe interior/exterior cu tehnica de stropire, datând din prima jumătate de secol XX. Vasul s-a oferit cadou din partea cumetrei atunci când femeia născuse recent şi cumătra i-a făcut o vizită, ducându-i în acest vas supă de carne de vită sau de pui. Vasul nu pare să fi fost folosit în alte situații.

ULCIOR PENTRU VIN (boroskorsó). Vas smălţuit pe interior/exterior, realizat în anii 1930, decorat şi datat, având utilitate cu precădere decorativă, fiind ţinut de obicei pe capăt de grindă, lângă celelalte căni şi canceie. Cu ocazia unor sărbători religioase la reformaţi, atunci când era rândul familiei, bărbatul ducea vinul de împărtăşanie la biserică în acest ulcior.