Despre Imnul Deșteaptă-te, române! – o istorie cu cântec

Fragment din articolul ANTON PANN – «DESLUŞIREA PRESCURTATELOR ZICERI» al cărui autor este Constantin Răileanu. Articolul a apărut în numărul 13 al Revistei Bibliotecii Academiei Române.


Imnul are o istorie aparte: Melodia a fost culeasă și adaptată de Anton Pann pentru poezia Din sânul maicii mele a prietenului său Grigore Alexandrescu, o versiune manuscrisă fiind dată de compozitor și mitropolitului de mai târziu al Moldovei, Iosif Naniescu la 1839. În această formă intrase în repertoriul publicului din acea perioadă a secolului ail XIX-lea, fiind cunoscută și interpretată chiar și peste munți, la Brașov.

Anton Pann – sursa ghidulmuzeelor.cimec.ro

Societatea intelectuală din acest oraș transilvan cunoștea bună parte din repertoriul promovat de Anton Pann prin intermediul deselor vizite ale acestuia și, ca atare, nu trebuie să mire pe nimeni faptul că, Andrei Mureșianu, aflânduse în vizită la parohul bisericii Sf. Treime de pe Tocile, Șcheii de Sus, în 1848, unde Gheroghe Ucenescu, în vârstă de 18 ani, cânta la strană, îl roagă pe acesta din urmă să-i cânte câteva melodii ce ar putea deveni emblematice pentru mișcarea revoluționară ce se preconiza.

Trebuie menționat că poetul îi ceruse tânărului să cânte nu pentru că el nu ar fi putut cânta, ci pentru că la acea vreme, așa cum era în moda societății, cântăreții de strană constituiau tagma muzicienilor profesioniști (nu muzicanți/lăutari profesioniști) și erau la zi cu ambele repertorii religios și laic aflate în uz. Tânărul novice (nu era muzician profesionist la acea vreme, deoarece nu studiase încă temeinic muzica), încântat de importanta misiune, interpretează mai multe cântece cunoscute printre care și creația lui Pann, Din sânul maicii mele. Auzind această melodie, Andrei Mureșianu îl oprește pe interpret și îi spune că a găsit ce căuta și că va scrie o poezie care să se potrivească pe melodia deja existentă. Faptul că poetul nu îi cere tânărului să-i repete melodia, generează concluzia că Mureșianu știa cântecul și avusese nevoie de Ucenescu să-i readucă în minte câteva posibile ”candidate” la titlul de ”imn revoluționar”. Urmând promisiunii făcute, în duminica următoare, Andrei Mureșianu aduce poezia Un răsunet pe care mica adunare din gradina parohului o va intona pe melodia cântecului Din sânul maicii mele.

În același an (1848), la adunarea de la Râmnu-Vâlcea, Anton Pann este amintit printre personajele importante participante la eveniment, intonând imnul Deșteaptă-te, Române, în fruntea unui cor de tineri. Momentul este notat în raportul către Ministerul Trebilor din Lăuntru al Țării Românești (Ministerul de Interne) de D. Zăgănescu, comisar extraordinar al districtului Vâlcea.

În această primă variantă va circula imnul, suferind de-a lungul timpului diferite prefaceri, trecând de la un ritm ternar inițial la cel binar de astăzi. Astfel, imnul actual al României este rezultatul conlucrării mai multor persoane importante ale zbuciumatului an 1848: Anton Pann a cules și recreat melodia adaptând-o poeziei Din sânul maicii mele a lui Grigore Alexandrescu, intrând în repertoriul poporului de dincoace și de dincolo de munți, Mureșianu și-o amintește cu ajutorul lui Gheorghe Ucenescu și creează poezia Un răsunet, iar prin diferite prefaceri (operate de Gavriil Musicescu și apoi de Dumitru Georgescu Kiriak) se transformă în Deșteaptă-te, Române în varianta cunoscută astăzi.

Mormântul lui Anton Pann – sursa basilica.ro

Articolul întreg este mai jos:


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!