Pe când slavii băteau la porțile limesului dunărean…

Putem zice, fără exagerare, că nici nu poate fi vorba de popor român înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană în cursul secolelor VI-X.

Ion Bogdan

(discursul de recepție la Academia Română)

Am amintit în scrierile precedente despre cele trei faze de năvălire ale popoarelor barbare în spațiul nord dunărean, printre care am adus aminte și de slavi, vechi popor indo-european, rămânând a ne preocupa de ei într-o lucrare aparte datorită marelui impact produs asupra civilizației române. Dintre toate neamurile care s-au așezat în Dacia, după retragerea aureliană, nici unul nu are atâta însemnătate pentru istoria poporului nostru, precum slavii, ei jucând în ținuturile dunărene rolul pe care l-au împlinit în apus neamurile germanice. Astfel, în parcursul acestui articol dorim să urmărim câteva puncte cheie din procesul năvălirii, stăpânirii, coabitării și asimilării neamului slav cu romanitatea dunăreană și carpatică, anume: toponimia, moștenirea lexicală, așezările, cultura ceramică, riturile religioase.

Când apar slavii în orbita dunăreană?

Slavii nu au sosit pentru prima dată în părțile noastre doar odată cu secolul VI ci, în număr mic, ei ajung încă înaintea acestui secol în Dacia prin diferite infiltrații. Patria lor primitivă a fost ținutul cuprins între Vistula, Niprul mijlociu, Lacurile Mazuriene și acelea dintre afluenții Narewului și ai Prieptului și Carpații galițieni, teritoriu ce corespundea aproximativ cu Polonia de azi și regiunea de vest a Ucrainei. [1] Inițial viziunea lor toată era focusată asupra Imperiului Bizantin și a opulenței acestuia, primele incursiuni ale slavilor în zona sud-estică a Europei fiind notată în anii 520-530 în perioada în care erau așezați în nordul Mării Negre, năvălirile lor fiind realizate în cârdășie cu avarii și alte popoare nomade. Treptat se apropie tot mai mult de frontiera dunăreană a bizantinilor și încep să se instaleze între Carpați, Dunăre și Marea Neagră în anii 570-580, iar din 650 ocupă și Ardealul. [2]

În anul 584, scriitorul Ioan din Efes spunea despre slavi că „locuiesc, se așază și se odihnesc în provinciile romane, fără grijă și fără teamă, jefuind, ucigând și arzând; au devenit bogați posedă aur, argint, herghelii de cai și multe arme și au învățat să poarte războaie ca și romanii. Și totuși, aunt oameni simpli care nu îndrăznesc să iasă din pădure”. Năvălirea lor spre teritoriul daco-roman, a fost precedată de o serie de confruntări cu Imperiul Constantinopolitan și e de menționat, ca o anecdotă interesantă pentru cultura românească, confruntarea bizantino-slavă-avară din anul 587 de care se leagă notoria expresie: „Torna, torna, fratre” și pe care istoricul Giurescu o relatează în studiul său de ”Istoria românilor” și despre care afirmă că e cea dintâi mențiune de limbă românească:

În anul 587 avarii năvăliseră în Peninsula Balcanică, ajungând până în Tracia. La un moment dat, o parte din armata lor se împrăștie după pradă, chaganul rămânând numai cu puțini împrejurul său. Atunci generalul bizantin Commentiolus, care comanda armata imperială, se hotărăște să dea atacul. Își pune deci ostașii în ordine de bătaie și ordonă înaintarea. Pe drum – se făcuse noapte – cade, de pe spatele animalului care-l purta, bagajul unui soldat din primele rânduri. Camarazii săi, vrând să-i atragă atenția asupra celor întâmplate, îi strigă „în limba părintească”: „torna, torna, fratre”. [3] Soldatul n-a auzit, în schimb au auzit alții care au crezut că e vorba de o comandă de retragere, fiind atacați de avari, și au început să fugă. S-a produs în felul acesta panică și armata bizantină a trebuit să se retragă. În același timp, fugeau și avarii în direcția opusă, crezând că sunt atacați ei. [4]

Poți să cumperi acces pentru întregul articol mai jos. Vei primi toată ediția din iunie 2022.

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

1. Carturesti
2. Litera
3. Librex
4. Libris
5. Cartepedia
6. Okian.ro
7. Librarie.net
8. Compania de Librarii Bucuresti
9. Anticexlibris