Originile îndoielnice ale tăblițelor de plumb de la Sinaia

Leave a Comment / Bogdan Petriceicu Hasdeu, premium, tablitele de la Sinaia / By

În 1873 a fost începută construcția castelului Peleș. Potrivit unei legende urbane, transmisă prin viu grai din generație în generație, în timpul lucrărilor de pregătire a terenului pentru construirea castelului a fost descoperit un tezaur format din mai multe plăcuțe de aur cu înscrisuri și desene. Așa că regele Carol I a dat ordin ca acestea să fie topite, fie pentru a face rost de fonduri pentru construirea castelului, fie pentru a ajuta la efortul de război în cadrul Războiului de Independență din 1877-1878.

Conform unui studiu realizat de Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la București, plumbul din compoziția plăcilor are o structură asemănătoare cu cea a plumbului tipografic utilizat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fapt care confirmă ipoteza topirii și copierii artefactelor originale, din aur. Totuși, inexistența documentelor istorice care să propună un context arheologic în care au fost găsite tăblițele i-a făcut pe cei mai mulți cercetători să considere ipoteza unui falsificator.

Poți să cumperi acces pentru întregul articol mai jos. Vei primi toată ediția din iunie 2022.

Text complet aici
Iunie 2022
7.5 lei
-50% la toate editiile
45 lei
O mica explicatie aici. Tablitele „de la Sinaia” exista fizic, sunt prezente la Institutul National de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti, dar nu se cunoaste originea lor, acel „context” de care vorbesc neincetat arheologii. In articolul de astazi prezentam pozitiile oficiale ale Academiei Romane si Institutului National de Arheologie despre asa zisele tablite din aur topite si copiate in graba in plumb. Sursa 0 de unde s-a pornit ipoteza tablitelor de aur este cartea scrisa de jurnalistul Dumitru Manolache in 2006 care a preluat informatii dintr-o alta carte din 1999 scrisa de Iordache Moldoveanu si Balas Moldoveanu: „Dacii vorbesc – introducere in tracologie”. Mai apoi, ideea s-a tot rostogolit peste tot pe internet pana in 2022 si continua.
 
Cunoastem alte incercari de asa zisa traducere ale tablitelor, dar nu au fost facute de lingvisti ci de alti autori care au avut metode proprii. Prin gasirea de cuvinte insula de exemplu, asa cum a descris Dan Romalo tehnica lui. Dar nu asa se fac traducerile. E nevoie de reguli si de gramatica ori de o Rosetta Stone ca in cazul hieroglifelor egiptene care sa fie folosita ca o cheie de decriptare daca vreti. Lingvistii au stabilit deja teoria pentru limbile vorbite de oameni, teorie care este folosita inclusiv de informaticieni atunci cand definesc un nou limbaj de programare.
 
Oameni buni, daca va fi descoperita limba scrisa a dacilor, toti arheologii, istoricii si lingvistii se vor inghesui sa faca studii si sa le publice in toate limbile de circulatie internationala. Dar daca nu exista artefacte de provenienta certa, adica artefacte care au un context, vom continua sa rostogolim note de subsol care nu se bazeaza pe ceva concret.
 
Mai jos sunt cateva dintre argumentele lui Daniel Spanu pentru a arata ca Bogdan Petriceicu Hasdeu a avut priceperea sa conceapa aceste tablite:
 
„Practic, pentru Hașdeu, „get” din greceşte se traduce,,dac” în românește, fără nici un fel de reținere critică. Nu a fost o simplă eroare, ci o stratagemă. În loc să fie tratate critic, ca obiect de studiu epigrafic și istoric de sine stătător, sursele literare antice distorsionate subiectiv au fost puse în slujba ideologiei naţionale în formare. Geții și dacii deveneau oglindirea în trecutul pre-roman şi pre-creştin a identității moderne românești. „Perit-au dacii?” a fost actul fondator al unei viziuni istoriografice longevive. Confundarea geților cu dacii și amalgamarea necritică a istoriei lor în discursul identitar național aveau să marcheze întreaga istoriografie românească de la Hasdeu şi până în prezent. Această viziune germinase în cultura română cu mult înaintea diseminării concepției lui Gustav Kossinna despre cultură și etnicitate.

Dincolo de orientările ideologice şi istoriografice inaugurate de scrierea lui Hasdeu, două detalii tehnice trebuie subliniate cu deosebire. Pe de o parte, periodicul Foiță de istorie și literatură era proprietatea lui Hasdeu, o conjunctură care presupunea implicarea acestuia în procedurile tipografice, cot-la-cot cu zețarii. Pe de altă parte, articolul Perit-au dacii a fost publicat pentru prima dată (1860) în alfabetul de tranziție (numit și „civil”, adică laic, spre deosebire de cel religios, rămas chirilic până în 1881) – acea scriere care combina în interiorul aceluiaşi cuvânt litere chirilice și litere latine în vederea familiarizării treptate a publicului moldo-vlah cu scrierea occidentală, precum și pentru emanciparea lui de tradiția ecleziastică orientală. A fost un experiment desfăşurat pe durata a trei decenii şi jumătate (1828-1862), unic în Europa şi, în cele din urmă, reușit.28 Prin urmare, încă din tinerețe, Hasdeu experimentase combinarea unor litere din alfabete diferite în interiorul aceluiaş cuvânt, precum și redactarea sau, cel puțin, supervizarea unui text în oglindă (în zat). Iată două abilități comune lui Hasdeu și creatorului plăcilor din plumb. În ambele cazuri, aceste abilități comune au fost puse în slujba evocării dacilor. Cât de mare trebuie să fie șansa ca această întreită coincidență să fie o pură întâmplare?

Chestiunea dacică nu a rămas pentru Hașdeu un capriciu de tinerețe. Între 1869 și 1900 (timp de peste trei decenii!), la Universitatea din București, Hașdeu a ținut prelegeri semestriale despre Elemente dacice în limba română. Ori, pentru a dobândi proporțiile unui curs semestrial, un subiect atât de precar documentat în sursele antice și în critica modernă trebuia împănat cu multă fantezie, cu digresiuni enciclopedice și cu etimologii para-științifice.„

Sursa: Daniel Spânu “Ficţiune Şi Istorism Sau Trecutul Ca Alchimie.  Observaţii Asupra Plăcilor Din Plumb ‘De La Sinaia’. Un Eseu.” L. Cosnean Nistor, V. Apostol, M. C. Popescu, Ş. Bâlici, N. Toma (ed.), Arhitectură – restaurare – arheologie: in honorem Monica Mărgineanu Cârstoiu, Bucureşti, Editura ARA, 2021, disponibil online 

Cavalerul de pe plăcuța R4 versus desenul lui Hasdeu, „Cazacul de la Nistru” – vezi sursa anterior

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Mai multe articole

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!