Așezările romane din Dacia – spațiul rural și spațiul urban


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticariat-Unu
  10. Anticexlibris

5.5 lei pentru o oră de istorie în fiecare lună, cu lucruri pe care le știai mai puțin sau poate nu le știai deloc despre istoria României!

Primul împărat din afara Italiei urcat pe tronul Imperiului Roman a fost Marcus Ulpius Traianus. Acesta s-a bucurat de o pregătire militara temeinică datorită ascensiunii tatălui său care pe timpul lui Nero a guvernat Baetica. Odată cu venirea lui Imperator Caesar Nerva Traianus Augustus la tron s-a instaurat o perioadă de progres în istoria Imperiului Roman. El a fost inițiatorul unor serii de reforme pe care le regăsim atât în planul economic cât și pe planul social.

Statuia lui Traian din Colonia Ulpia Traiana, parcul arheologic Xanten

Pentru a înțelege cât mai bine situația economică, socială și etno-culturală se cuvine să poposim asupra cunoașterii condițiilor de habitat și ale tipurilor de așezări prezente în provincia romană Dacia. Conform toponomiei antice a provinciei, toponomie destul de redusă, se găsesc cu aproximație 80 de denumiri de așezări. Desigur, numărul acestora era mult mai mare, cele mai numeroase așezări fiind cele rurale, dar alături acestora s-au dezvoltat și câteva centre urbane.  Pe de-o parte în așezările rurale se găsește cea mai mare parte a populației, în special populația autohtonă. În timp ce pe de altă parte, surprindem așezările urbane cu populație axată pe o viață meșteșugărească, politică și culturală activă. Este de la sine înțeles faptul că în mediul urban se întâlnesc și coloniștii, dovadă fiind desele menționări în inscripții.

Principalele izvoare istorice pentru această problematică sunt: Îndreptarul geografic a lui Ptolemeu care surprinde 44 de așezări, dintre care doar jumătate dintre ele se găsesc menționate și în alte surse. O parte din aceste așezări datează din perioada anterioară provinciei. Datorită itinerariului Tabula Peutingeriana avem o idee și despre cum se prezenta Dacia în prima jumătate a secolului al II-lea. De asemenea, și Cosmografia anonimului de la Ravenna surprinde așezările completând cu informații despre acestea. Cele mai multe toponime sunt autohtone, de exemplu: Arcidava, Brucla, Buridava, Cumidava, Dierna, Drobeta, Micia, Porolissum, Potaissa, Rusidava, Sacidava, Sarmizegetusa, Tibiscum. De asemenea, se găsesc și câteva toponime de factură romană precum: Ad Mediam, Ad Mutrium Ad Pannonios, Alburnus Maior, Aquae, Castra Nova, Castra Traiana. Unele toponime au fost create pe baza unui toponim sau hidronim autohton.

Articolul întreg se găsește în ediția din martie 2022, mai jos. Sau cumperi acces pe 6 luni și primești 2 ediții gratis din cele lansate până  acum, ori cumperi acces pe 3 luni și primești o ediție gratis din cele lansate până acum.




Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!