Am vorbit cu arheologul Florian Matei-Popescu despre sesiunea de săpături arheologice care se desfășoară chiar în aceste zile la Drobeta. Am reușit să aflăm câteva informații punctuale despre ce descoperiri au făcut în amfiteatrul care este prezent pe scenă 100 din columna lui Traian. Iată răspunsurile mai jos:
Istorie Veche: De când au început săpăturile arheologice din acest an de la Drobeta și cât mai durează?
Florian Matei-Popescu: Am început săpăturile pe 11 aprilie, speram să încheiem spre 15 iunie, maxim 1 iulie.
IV: Când ați început săpăturile anul acesta ați avut un anumit obiectiv pe care l-ați urmărit?
FMP: Dezvelirea totală a amfiteatrului și cercetarea integrală a laturilor de SV și NV, doar parțial cercetate în campaniile din 2012-2017. Dezvelirea integrală a Porții de Sud, încheierea cercetării în fața porții de nord, nefinalizată inițial.
IV: Ați descoperit artefacte sau inscripții noi care să schimbe ceea ce se cunoștea deja despre acest sit?
FMP: Artefactele sunt obișnuite, cantitate impresionantă de ceramică, atât medievală, cât și romană – un nivel medieval suprapune nivelurile romane de jur împrejurul arenei, monede etc. Nimic care să schimbe fundamental cunoașterea sitului.
IV: Care este importanta sitului cercetat în contextul relațiilor și/sau războaielor dintre daci și romani?
FMP: Amfiteatrul este reprezentat pe columna traiana, scena 100, în legătură cu inaugurarea podului. Descoperirile mai vechi și cele de anul acesta au demonstrat existența unor structuri de lemn, inițiale, așa cum este reprezentat pe columna.
IV: Au fost descoperite urme de locuire sau edificii din alte perioade de timp în afară de perioada romană?
FMP: Un nivel de locuire medievală, secolele XIII-XVI, compus din locuințe, vetre, material divers, dezvoltat exclusiv în afara zidurilor arenei, în interior, arena a servit ca groapă de gunoi. Totul este precedat de un nivel roman târziu, surprins bine la porțile de est și sud, sub forma unei suprapuneri de niveluri de calcare, iar la sud chiar de praguri. Pe pragul superior a fost descoperită o monedă Galerius, emisă la Cyziv, în 308 p. Chr. La poarta de vest, zidul de sud al intrării a fost suprapus de o nouă clădire, după distrugerea din jurul anului 260. Distrugerea e datată cu monede Provincia Dacia, ultima din jurul anului 251. Nivelul medieval este apoi suprapus de un nivel modern, după jumătatea sec. XIX, și apoi din anii 80 și 90.
IV: Cât timp o să dureze procesarea tuturor informațiilor descoperite în această sesiune de săpături?
FMP: Câteva săptămâni pentru un raport preliminar și tehnic, apoi câteva luni pentru procesarea materialului și pregătirea unui prim raport științific publicabil.
IV: Există planuri pentru a introduce acest sit în circuitul turistic sau e nevoie de săpături arheologice adiționale?
FMP: De aceea am reluat cercetările. Există un proiect de punere în valoare a falezei Dunării din zona cetății medievale până la piciorul podului, iar amfiteatrul ar urma să fie conservat și prin intervenții minimale pregătit pentru a fi introdus în circuitul muzeal și turistic.
Iată cum descrie amfiteatrul Florian Matei-Popescu în 2015 în L’Amphitheatre militaire romain de Drobeta:
Totodată, pe ambele maluri ale Dunării au fost construite două fortificații auxiliare, eventual de către aceleași vexilații care au lucrat la construirea podului; inscripția inaugurală, aflată în castrul Drobeta, face pomenire de cohorta I Antiochensium a armatei Moesiei Superioare.
Actul memorabil al inaugurării podului de către însuși împăratul în primăvara anului 106 este înfățișată într-o scenă din Columna lui Traian (scenă 85).
În primul rând, observăm o fortificație de piatră în interiorul căreia se găsesc numai corturi; aceasta este tabăra de pe malul drept al Dunării, Kostol (în antichitate Transdrobeta), în Moesia Superioară. În continuare, este reprezentat Podul lui Apollodor, care se accesează printr-un arc. Apoi, în prim plan, este arătată ceremonia inaugurării podului de către împărat în persoană.
Următoarea este localizată pe malul stâng al Dunării la Drobeta. Observăm mai întâi o a două fortificație, care are la interior niște clădiri din lemn. Următoarea construcție, din lemn, a fost identificată de C. Cichorius, urmat de R. Vulpe și arhitectul D. Antonescu că fiind un amfiteatru militar roman; este o construcție temporară, destinată pentru soldații care au lucrat la construcția podului.
Aspectul său exterior indică două nivele: parterul cu arcade (se vede doar intrarea principală); nivelul superior are deschideri triunghiulare. Standurile reprezentate sunt cele ale pardoselii.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris