Anul Nou: vrăji, credințe, istorie


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Librex, Libris, Compania de Librării București, Cartepedia, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Librex
  2. Libris
  3. Compania de Librarii Bucuresti
  4. Cartepedia
  5. Anticariat-Unu
  6. Anticexlibris

Sfârșitul anului este un moment special, unul în care ne gândim mereu la ce am făcut anul acesta și ce am fi putut face mai bine. 31 decembrie nu este doar un final, ci și un nou început. Este o poartă spre alt an, sperăm mereu să fie mai bun, un moment în care ne gândim la rezoluțiile pentru anul viitor. Rezoluții, un cuvânt prea pompos pentru dorințe, vise, idealuri și planuri.

Sursa foto: Unsplash

În cartea „Mitologie românească” a lui Marcel Olinescu se vorbește despre viața oamenilor ca despre o soartă deja scrisă în cartea vieții. Fiecare om ar avea viața deja scrisă într-o carte cu soarta oamenilor care se află la izborul Iordanului pusă pe o masă într-o chilie de piatră.

Dornici să afle ce le rezervă soarta, când se vor mărita/însura sau când vor muri, mulți încearcă să afle ce scrie în cartea vieții legat de ei. Astfel, apelează la tertipuri de genul vrăjilor pentru a-și satisface curiozitatea. Hai să vedem despre ce scrie în cartea mitologiei românești:

Vrăji pentru aflarea sorții în noaptea de Anul Nou

„În preseara Anului Nou, fetele, cu ochii legați, numără parii din gardul ocolului, iar la al noulea se opresc și-l leagă cu un fir de lână roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu coajă pe el, atunci bărbatul ei va fi avut, iar dacă e cojit, atunci bărbatul va fi sărac. Tot așa, dacă parul este drept, bărbatul va fi tânăr și voinic, dacă parul e noduros sau încovoiat – și bărbatul va fi bătrân, slab și strâmb.” [1]

Un alt tip de vrăjitorie spune că o femeie mai bătrână trebuie să ia 9 farfurii și să le pună cu fundul în sus, iar sub ele să pună 9 obiecte: „pâine, sare, cărbune, pieptăn, oglindă, un ban, inel, lână și un păhăruț.” [2] Cei ce vor ridica farfuriile nu stau în casă în acest moment, dar vin doar pentru a ridica farfuriile, iar ce vor vedea sub ele, le indică ursita.

„Dacă găsesc leul, atunci ursitul va fi bogat, dacă găsesc cărbunele, va fi negru la față, inelul arată un ursit și bogat și frumos, sarea unul sărac, paharul [-unul] bețiv, pieptănul [-unul] certăreț, lâna [-unul] flocos, pâinea un om bun, oglinda [ un om] frumos și cochet.” [3]

De asemenea, fetele care vor să știe dacă se vor mărita anul viitor, se duc în grajd unde împing cu piciorul o vacă așezată pe jos, iar dacă se ridică se vor mărita în acel an, dacă nu o mai împing o dată zicând „la anul, ori peste doi ani, până se scoală vaca” [4].

Tot în această seară fetele nemăritate pun pe o vatră două fire de porc, unul cu numele fetei și altul cu numele băiatului pe care aceasta îl dorește drept soț. Dacă firele de porc se ating în timp ce ard, atunci cei doi se vor căsători, altfel nu.

O altă tradiție este ca femeia care dorește să se mărite să îngroape șnurul cu care își leagă părul la rădăcina unui soc. „Cu părul despletit trebuie să ducă un cuțit, o opincă, o bucată de pânză și un leu. Când merge și vine, fata nu trebuie să vorbească cu nimeni și nici să nu se uite înapoi. Cu partea netăioasă a cuțitului, taie socul și zice: Bună seara, socrule,/ Și tu, Dracule,/ Eu am venit,/Tu să te duci,/Data să-mi duci,/Că-ți dau opincă de-ncălțat/Și pânză de-mbrăcat/Și bâtă de-mproptit/și un ban de desplătit.” [5]

proptit/și un ban de desplătit.” [5]

Anul Nou Dacic

În trecut, Anul Nou Dacic începea în ziua de 30 noiembrie. Astfel în noaptea de 29-30 noiembrie geto-dacii sărbătoreau Anul Nou, deși astăzi noi sărbătorim Sfântul Andrei. În cartea „Dicționar de mitologie română” de Ion Ghinoiu se vorbește despre Anul Nou și tradiția de a jerfi o „păpușă confecționată din cârpe în noaptea de Sântandrei, substitut al Anului, așezată pe laviță (pat) și jelită de fete ca un mort.” [6]

Acest ritual marca înnoirea anului la moartea și renașterea Sfântului Andrei, zeul adorat de strămoșii românilor, geto-dacii. Fetele boceau anul mort în această noapte.

„Prima etapă, cuprinsă între Ignatul Porcilor şi miezul nopţii de Revelion, se suprapune peste zilele premergătoare solstiţiului de iarnă, când se măreşte noaptea, sporeşte frigul şi întunericul – fenomene care alimentau spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când sfântul soare va dispărea definitiv de pe cer. Soseşte însă fenomenul astronomic spectaculos al solstiţiului, când soarele începe să urce pe bolta cerului, iar ziua să crească puţin câte puţin. Obiceiurile, actele rituale şi practicile magice redau simbolic, la început, teama, dezordinea şi haosul generate de îmbătrânirea şi moartea divinităţii adorate, apoi, după renaşterea ei la miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul” [7]

Baba Dochia

Mitologia românească este plină de metafore care vorbesc despre un an vechi care moare și un an nou care abia se naște. Dacă nu știai, de semnificația Anului Nou se leagă și legenda Babei Dochia care reprezintă timpul vechi căruia i-a venit vremea să moară. De aceea, își trimite nora să-i aducă din pădure fragi copți, în timp ce își pregătește turma de oi sau capre pentru urcarea pe munte.

Chiar dacă alți ciobani îi spun că nu a venit vara, nu te teme de „o posibilă răzbunare a zeului Marte căruia îi atribuie cuvinte jignitoare (Pe Mărțișor îl trec prin curișor)” [8] și pleacă pe munte cu 9 sau 12 cojoace de care va scăpa rapid. Unele legende spun că s-a pornit o ploaie mocănească de 9 zile și a dat fiecare cojoc greu jos deoarece îi îngreuna urcarea muntelui, pe când altele spun că a venit o căldură mare ce a convins-o să-și lepede cojoacele.

Atunci zeul Marte s-a răzbunat și a făcut-o stană de piatră alături de oile sale pe care acum românii le cunosc sub nume precum: Ceahlăul, Vama Buzăului, Retezat, Caraiman, Izvorul Râului Doamnei, Semenic.

Bătaie rituală

În Dicționarul de mitologie al lui Ion Ghinoiu se mai vorbește despre o practică magică al cărei scop este să alunge spiritele rele, să fertilizeze spațiul, „să scoată căldura din pământ, să exprime prietenia, atașamentul și solidaritatea dintre oameni (bătutul prietenește pe umăr)”. [9]

Exemple de momente când se folosește un fel de bătaie rituală sunt următoarele: Sorcova, Măcinici – bătutul pământului cu bețele sau maiurile, Lăsatul Secului de Paște, Ziua Crucii, Crăciun.

O altă tradiție prin care se dorea obținerea glasului „divinității fitomorfe prin lovirea ritmică cu unul sau două ciocane din lemn a unei scânduri, de obicei din paltin, numită Toacă” [10] reprezintă baterea toacăi. Aceasta era bătută în noaptea de Anul Nou pentru a alunga grindina, vijelia pe timpul verii, pentru a afla ursita.

Busuiocul

Busuiocul are un loc special în cultura noastră deoarece era înzestrat cu puteri miraculoase prin care fetele aflau cum le va fi ursitul, dar le făcea și drăgăstoase și atrăgătoare băieților. Fetele trebuiau să poarte busuioc la brâu, sân, în păr sau sub pernă în ajunul Anului Nou, puteau să își viseze ursitul, aveau noroc în dragoste, căsătorie, dar și deveneau plăcute și atrăgătoare.

Anul Nou Agrar

Anul Nou Agrar începea la daci în ziua de 9 martie atunci când se respecta obiceiul celor 44 pahare. Se beau 44 pahare de vin în ziua de 9 martie pentru a avea noroc în noul an, a avea roade bune și din belșug. Se credea că vinul băut în acea zi se va transforma în sânge și putere de muncă de-a lungul noului an. „Starea euforică necesară depășirii momentului critic generat de moartea și renașterea divinității la Anul Nou se putea obține prin diferite mijloace: substanțe narcotice, dans și beție rituală” [11]

Anul Nou Biblic

Biblia are mai multe versiuni pentru data Anului Nou și anume:

  • 23 martie la evrei – În Biblie, la Exod 12:2 scrie „Luna aceasta [Nisan] va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului” [12]
  • 1 septembrie la creștini – Anul Nou Bisericesc începe la 1 septembrie, începutul toamnei [13]

Sorcova – singurul obicei care a migrat de la sat la oraș chiar și în prezent

Sorcova este singurul obicei care a migrat și s-a păstrat de la sate la orașe[14]. Astfel o mlădiță înmugurită de măr, vișin, gutui sau zarzăr era pusă de Sfântul Andrei în apă și până în ziua de Sfântul Vasile, 1 ianuarie, era înflorită. Cu ajutorul său se ura prin atingerea pe umăr cu sorcova ritmic în timp ce se spunea poezia sorcovei.

Acest obicei este specific sudului țării, regăsindu-se chiar și la bulgari. Rolul sorcovei era de a fecunda gospodăria, dar și persoanele care erau sorcovite. Uneori se ura chiar și vitelor.

De ce sărbătorim Anul Nou la 1 ianuarie?

În anul 46 e.n. împăratul roman Iulius Caesar a decis ca anul să înceapă la 1 ianuarie pentru a dedica această zi zeului porților, al intrărilor și noilor începuturi, Ianus. Cuvântul „ianuarie” vine de la Ianus care avea două fețe: una înspre viitor, alta spre trecut.

Cele mai comune obiceiuri ale românilor sunt „sacrificiul ritual al porcului, reprezentare zoomorfă a spiritului grâului, prepararea alimentelor rituale din grâu (colaci, turte) şi din carne de porc (piftie, cârnaţi), credinţa că se deschid mormintele şi se întorc spiritele morţilor printre cei vii, abundenţa ospeţelor şi petrecerilor cu excese de mâncare, băutură, distracţie” [15]

Timpul este îmblânzit de români pentru a face din noile zile unele mai bune, pentru noi, cei dragi și toți ceilalți. Avem nevoie de mai multă empatie și blândețe, dar mai ales, să fim mai buni unii față de ceilalți pentru o viață mai bună împreună.

La mulți ani cu bucurii și un an mai bun, mai vesel, mai bogat!

Bibliografie

1 – M. Olinescu, „Mitologie românească”, Ed. Saeculum Vizual, București, 2004, p.185

2 – Ibidem, p.185

3 – Ibidem, p.185

4 – Ibidem, p.185

5 – Ibidem, p.185

6 – I. Ghinoiu, „Dicționar de mitologie română”, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2013, p.23

7 – Ibidem, p.237

8 – Ibidem, p27

9 – Ibidem, p.32

10 – Ibidem, p.34

11 – Ibidem, p.36

12 – https://www.caleacrestina.ro/index.php/mesaje-spirituale/980-anul-nou-dupa-biblie-sau-dupa-paganii-idolatrii 

13 – https://www.crestinortodox.ro/craciun/anul-nou/anul-nou-credinta-populara-143190.html 

14 – https://www.crestinortodox.ro/craciun/anul-nou/sorcova-singurul-obicei-anul-nou-care-cucerit-orasul-147569.html

15 – https://m.adevarul.ro/locale/hunedoara/revelionul-mitologia-romaneasca-obiceiul-imblanzeste-timpul-1_5684741537115986c6fbefca/index.html


Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!