Neagoe Basarab (8 februarie 1512 – 15 septembrie 1521)


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticariat-Unu
  10. Anticexlibris

5.5 lei pentru o oră de istorie în fiecare lună, cu lucruri pe care le știai mai puțin sau poate nu le știai deloc despre istoria României!

Despre Neagoe Basarab se stiu extrem de putine lucruri din punct de vedere istoric, desi de numele sau se leaga fapte bisericesti atat de apreciate. El este cel care impodobeste o seama de biserici din Balcani si tot el este cel care ctitoreste biserica din Curtea de Arges. Insa profilul sau in postura de conducator al Tarii Romanesti este realizat doar prin prisma “Invataturilor” sale catre fiul sau Teodosie. Nu exista nicio cronica sau vreo informatie contemporana cu Neagoe care sa il descrie din punct de vedere politic. Putinele documente oficiale emise de cancelaria domneasca nu il scot in evidenta cu nimic. De asemenea, cronica bisericeasca scrisa de Gavril Protul, “Viata lui Nifon”, descrie foarte clar majoritatea daniilor pe care Neagoe le-a facut bisericilor din Balcani si din Tara Romaneasca.

Cu toate ca nu exista foarte multe date istorice despre Neagoe Basarab, doua lucruri au trezit interesul istoricilor si au starnit extrem de multe dezbateri pro si contra.

Portretul votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale, capodoperă a artei medievale, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Fresca a trecut printr-un complex și îndelungat proces de restaurare, realizat sub coordonarea lect.univ.dr. Romeo Gheorghiță.
În aceste zile poate fi admirată în cadrul expoziției „Dincolo de legendă. Neagoe Basarab”, deschisă la MNAR. – sursa text MNIR

Prima controversa legata de Neagoe Basarab a fost autenticitatea si paternitatea lucrarii sale “Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie”. Demostene Russo si P.P. Panaitescu au aratat in lucrarile lor ca nu Neagoe este autorul lucrarii, considerand ca aceasta era o culegere de texte bisericesti alcatuita de un cronicar calugar posterior timpului lui Neagoe. Nicolae Iorga, pe de alta parte, considera ca “Invataturile” reprezinta creatia voievodului: “Carturaria lui Neagoe Voda n-a ramas fara folos; in sufletul acestui pasnic Domn, cu atata dor de frumusete cum nu mai avuse altul inainte de dansul, se destepta dorinta de a scrie sfaturi bune pentru fiul sau Theodosie” (Nicolae Iorga – Neagoe Basarab, Neagoe Basarab – 1512-1521, la 460 de ani de la urcarea sa pe tronul Tarii Romanesti, pag. 289).

Un rol hotarator in stabilirea paternitatii “Invataturilor” l-a avut Dan Zamfirescu, in a carui lucrare demonteaza pe rand toate argumentele contestatorilor Demostene Russo si P.P. Panaitescu. Argumentele acestora erau in principal legate de faptul ca textul a fost scris de un calugar ce il simpatiza pe Neagoe, la mai mult de un secol dupa moartea acestuia. Alte argumente sunt legate de faptul ca era imposibil ca textul sa fi fost scris initial in limba romana, deoarece data de la inceputul secolului XVI. Mai apoi a fost stabilit ca Neagoe a scris in limba slavona, limba de cultura de la acea vreme, iar textele de mai tarziu au fost doar niste traduceri, respectiv versiunile lui Udriste Nasturel din 1648 si a lui Sava Popovici din Rasinari de la 1781.

Tot Dan Zamfirescu contesta principalul argument al lui P.P. Panaitescu, si anume ca scrierea sa nu a fost incadrata in niciun curent literar. Argumentele aduse de Dan Zamfirescu in sustinerea faptului ca scrierea face parte din curentul isihast sunt de necombatut: “Savantul sovietic[D.S. Lihaciov – n.a.] a pus in lumina rolul esential jucat, in configurarea climatului cultural si scolilor literare ale secolelor XIV – XVI din Rusia, Bulgaria si Serbia, de curentul isihast, curent religios, ideologic si literar in acelasi timp. Nascut in secolul al XIV-lea in Bizant, isihasmul a castigat teren in Bulgaria si Serbia. Cel mai celebru reprezentant al isihasmului bulgar a fost patriarhul Eftemie al Tarnovei, autorul panegiricului imparatilor Contantin si Elena, integrat de Neagoe in Invataturi.”(Dan Zamfirescu – Neagoe Basarab si invataturile catre fiul sau Theodosie – Probleme controversate, pag. 83).

Nu vom starui asupra intregii demonstratii, insa punem in evidenta caracteristicile acestui curent, regasite in Invataturi: “In primul rand, isihasmul isi are izvoarele in vechea literatura ascetica a primelor secole, in scrierile unor mari autori bizantini din secolele XI-XII – Simeon Noul Teolog, Nicetas Stethatos, Petru Damaschin – si, in sfarsit, in operele mentorilor curentului: Grigore Sinaitul, Nichifor Monahul, Grigore Palama, Nicolae Cabasila la greci, Sf. Sava la sarbi, Eftimie al Tarnovei la bulgari.”(Dan Zamfirescu – Neagoe Basarab si invataturile catre fiul sau Theodosie – Probleme controversate, pag. 83). Principala caracteristica era ideea ca omul poate ajunge la Dumnezeu si la comunicarea cu energiile divine ce se gasesc in fiecare om. Acest lucru era realizat prin rugaciunea continua ce purifica mintea. Iata deci cum Dan Zamfirescu arata carui curent literar apartine scrierea lui Neagoe.

Ediţia Academiei Române a Învăţăturilor Sfântului Neagoe Basarab către fiul său Theodosie – sursa

O alta controversa legata de Neagoe Basarab o reprezinta descendenta sa din randul familiei Craiovestilor ca fiind fiul vornicului Parvu Craiovescu, sau ca fiind fiul lui Basarab cel Tanar Tepelus. Si in acest caz, parerile istoricilor sunt impartite. Nicolae Iorga crede ca era fiul lui Basarab cel Tanar: “Neagoe era fiul lui Basarab cel Tanar, cu o femeie, Neaga, despre care cred ca era din neamul Craiovestilor.” (Nicolae Iorga – Neagoe Basarab, Neagoe Basarab – 1512-1521, la 460 de ani de la urcarea sa pe tronul Tarii Romanesti, pag. 288). Marele istoric isi fundamenteaza convingerea pe modalitatea in care voievodul se intitula in documentele oficiale: “Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievod si domn a toata tara Ungrovlahiei, feciorul marelui si preabunului, batranului, raposatului Basarab Voievod.” (Documenta Romaniae Historica, B, Tara Romaneasca, vol II, pag. 377).

Stefan Stefanescu considera ca Neagoe a fost fiul lui Parvu Craiovescu, afirmatie intarita de documentul din 17 mai 1589, care consemna ca Neagoe este fiul lui Parvu si frate cu banul Preda si jupanita Marga. Mai exact, este vorba de un document emis de Mihnea Turcitul prin care il improprietareste pe jupanul Nica si pe sotia acestuia, Maria, nepoata banului Parvu Craiovescu (1522-1528):

“Astfel, partea lui Parvul vornic, tatal lui Basarab voevod si al lui Preda ban, sa fie domneasca, iar zestrea jupanitei Marga cea batrana, cu cat au inzestrat-o fratii ei, sa fie stranepotilor ei, Danciul armas si Radul postelnic si verilor lor primary, jupanita Marga si Visana; iar partea jupanului Radu postelnic, unchiul lor, sa fie stranepotilor lui, Nica postelnic si a jupanitei lui, Maria.”(Documente privind istoria Romaniei B, veacul XVI, vol. V, pag. 405).

Stefan Stefanescu – Bania in Tara Romaneasca – sursa

Mai jos este un citat din Gavriil Protul – Viața Sfântului Nifon, patriarhul Țarigradului în care sunt înșirate daniile lui Neagoe Basarab către mănăstirile din muntele Athos:

Viata Sfantului Nifon, patriarhul Tarigradului

Iară în Muntele Atonului, pe groapa sfântului, zidi biserică frumoasă în numele sfântului Nifon, iar mănăstirea o au îmbogăţit cu multă avuţie şi multe zidiri înalte au făcut. Iar mănăstirea lui Hariton, care îndeobşte se cheamă Kotlomuş, care o au început a o zidi din temelie Radu Vodă, a desăvârşit-o Neagoe Vodă şi cu toate frumuseţile şi podoabele au împodobit-o dinlăuntru şi dinafară, iar împrejur au îngrădit-o cu zid, şi au făcut biserica sfântului Nicolae făcătorul de minuni cu turle, chilii şi trapezărie, pivniţă şi magupie, magherniţă, grădină, şi poartă mică şi mare, bolniţă şi ospătărie, şi dohirie, jitniţă şi vistierie şi alte case de toată trebuinţa. Iar biserica şi chiliile le-au umplut de frumuseţe şi le-au acoperit. Biserica şi tinda au acoperit-o tot cu plumb, şi au pus la ferestre sticle şi au târnosit-o cu blagoslovenia arhiereului şi a protosului şi a altor egumeni de la alte mănăstiri, şi făcu cinste mare tuturor, şi-i dărui cu daruri mari, şi se duseră care şi-ncotro pe la locurile lor cu mare bucurie mulţumind lui Dumnezeu. Aşijderea făcu o pristanişte în Ascalun la mare să fie de corăbieri, şi o corabie mare, alta mică cu tot ce trebuieşte, şi au zidit cu zid împrejur, şi au făcut o culă cu arme, şi cu tunuri să fie de pază, şi alte metohuri cu de toate au zidit şi au făcut şi bine le-a tocmit, din care are mănăstirea mult venit, şi au pus numele ei Lavra cea mare a ţării Munteneşti. Iară Lavra Sfântului Atanasie şi toată biserica cea mare cu altarul şi cu tinzile le-a înnoit, şi au împreunat plumbul cel vechi cu altul nou, şi au acoperit-o toată de iznoavă, şi toată cliserniţa au zidit din temelie, şi au făcut vase de aur şi de argint pentru trebuinţa bisericii, şi zavese cusute cu fir de aur preaînfrumuseţate au dat, şi au făcut şi mertic mare câte 90.000 de talere pe an. Iar în Lavra Ivirului a sfântului Eftimie făcătorul de minuni, pe sus, pe ziduri au adus apă cu urloiul ca de la două mile de loc de departe, şi cu multă bogăţie au îmbogăţit-o. Iar cinstita lui doamnă Despina au dat zavesă cusută tot cu fir de aur şi prea înfrumuseţată, să o pună înaintea sfintei şi făcătoarei de minuni icoane, în care este scris chipul Preacuratei Fecioare şi Maicii lui Dumnezeu Maria, care se cheamă Portăriţa, care au venit pe mare la acea mănăstire cu mare minune, cum se află scris pe dânsa. Iar la mănăstirea Pantocrator au făcut mari zidituri ca şi la Ivirul, şi au dăruit multe daruri în Lavra cea mare, a Hilandarului, aducând apă tot ca la Ivirului. Iar în lăudata mănăstire Vatoped tocmi să se dea milă în fiecare an, ca şi la Lavra sfântului Atanasie, şi au pus la făcătoarea de minuni icoană a Precistei un măr de aur cu mărgăritar şi cu pietre scumpe, şi zidi şi pivniţa mare din temelie; şi au împodobit şi în marea mănăstire Xiropotam, că au făcut o trapezărie din temelie şi pivniţă. Iar la sfântul Pavel au zidit o culă din temelie, să fie de strajă.. Ce să mai înmulţim cuvintele, spuind toate mănăstirile pre rând, că toate mănăstirile din sfântul Munte al Athonului le-a îmbogăţit cu bani, cu sate, şi dobitoace încă le-au dat, şi multe ziduri au făcut şi fu ctitor mare a toată Sfetagora.
Pe urmele Măriei Sale, Sfântul Voievod Neagoe Basarab – sursa basilica.ro

În 2021, Cristian Ciorăneanu, doctorand în Teologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat din fonduri proprii un documentar intitulat „Pe urmele Măriei Sale, Sfântul Voievod Neagoe Basarab”, pe care vă invitam să îl urmăriți mai jos:

Muzeul Național de Artă al României va găzdui între 1 decembrie 2021 și 31 decembrie 2022 expoziția Dincolo de legendă. Neagoe Basarab:

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab – sursa MNAR

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab – sursa MNAR

Expoziție dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziția pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume.
Display-ul expozițional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziții. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale școlii de pictură din Țara Românească de la începutul secolului XVI.
Scenografia expozițională sugerează spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spațiul românesc.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!