Sfântul Andrei, apostolul ocrotitor al României


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Librex, Libris, Compania de Librării București, Cartepedia, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Librex
  2. Libris
  3. Compania de Librarii Bucuresti
  4. Cartepedia
  5. Anticariat-Unu
  6. Anticexlibris

Sfântul Andrei este sărbătorit de către români în fiecare an pe 30 noiembrie. În anul 1995 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca această sărbătoare să fie înseamnată cu cruce roșie în calendarul creștin. Există și tradiții de Sfântul Andrei.

Crucificarea Sfantului Andrei – Caravaggio – sursa foto Wikipedia

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru erau fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea, Israelul de azi. Aceștia trăiau din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând o predică în Iordan unde vestea venirea lui Mesia.

El a participat și la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului când l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii„.

Sfântul Andrei se mai numea și „cel dintâi chemat” deoarece alături de fratele său au fost primii apostoli chemați. În Evanghelia după Matei scrie astfel:

„Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El„.

Andrei a fost însoțitorul lui Iisus Hristos prin Țara Sfântă unde a fost martor al minunilor săvârșite și a auzit învățăturile fix din gura Sa. Sfântul Andrei a suferit când a văzut chinurile și umilințele pe care Iisus le-a îndurat atunci când a fost arestat. Totuși, alături de ceilalți apostoli a crezut în reîntoarcerea din morți a Mântuitorului, așa cum le-a spus. L-a văzut pe Iisus Hristos înviat din morți și în prima și în a 8-a zi, atunci când S-a arătat în Galileea. Atunci le-a dat apostolilor poruncă să predice evanghelia tuturor neamurilor pământului.

De ce este Sfântul Andrei considerat ocrotitorul românilor

Sfântul Andrei a plecat în Asia Mică să ducă mai departe cuvântul Domnului, apoi a venit în ținuturile dunărene și la Marea Neagră unde i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. A devenit protectorul neamului românesc datorită următoarei rugăciuni:

„Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudăm, că pe strămoșii noștri i-a adus la cunoștința lui Hristos, crucea în mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrajmașului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toți românii să-l lăudăm și să-l cinstim, ca să se roage neîncetat lui Hristos Dumnezeu, ca să ne ferească de toată răutatea și să mântuiască sufletele noastre”.

Tradițiile de Sfântul Andrei

Pe 30 noiembrie în fiecare an, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei încă din vremea dacilor. Această sărbătoare se mai numește și Ziua lupului sau Gadinetul șchiop. Dacii au o simbolistică grozavă privind lupul, de aceea i-au folosit capul pe steagurile lor.

Credințele popular spun că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mult mai sprinten, poate îndoi chiar și gâtul țeapăn și nicio vietate nu îi scapă, de aceea se zice că „își vede lupul coadă”.

Ce facem de Sfântul Andrei?

  • Nu se lucrează deloc în casă de teama lupilor care pot ataca vitele.
  • Din cauza lupilor, nu se mătură deloc în această zi, nu se aruncă gunoiul afară din casă, nu se curăță nici grajdurile, lumea nu se piaptănă, nu se dă nimic de pomană, nu se ia cu împrumut.
  • Se spune că în această noapte toate animalele vorbesc, dar cine le ascultă moare.
  • Se crede că la miezul nopții se deschid cerurile.
  • Se mai crede că în noaptea asta strigoii ies din morminte și își vizitează rudele.
  • Strigoii pot lua viața persoanelor apropiate, pot aduce boli, grindină sau alte tipuri de suferințe.

Sfântul Andrei – noaptea vrăjilor și farmecelor

Sfântul Andrei reprezintă una dintre cele mai importante nopți din an din cauza vrăjilor și farmecelor. Fetele vor măsura 9 ceșcuțe pline cu apă, le toarnă într-o strachină care se va pune apoi sub o icoană. A doua zi se va măsura din nou cu ceșcuțele apa rămasă în strachină. Dacă mai rămâne apă după umplerea celei de-a noua ceșcuțe, fetele vor avea noroc, dacă nu se umple ultima ceșcută, nu vor avea noroc, nici nu se vor mărita.

Obiceiuri de Sfântul Andrei

Pentru a-și visa ursitul, fetele vor pune sub cap 41 boabe de grâu sau busuioc pentru a-și visa ursitul. Alte fete pregătesc turte pe care le mănâncă crezând că în vis ursitul va apărea pentru a le oferi apă, să scape de sete.

Fetele nemăritate mai fac un colac din pâine dospită în care pun un cățel de usturoi, apoi îl duc într-un loc călduros unde îl lasă o săptămână. Dacă usturoiul răsare din mijlocul colacului, vor avea noroc. De asemenea, se pune grâu pe o farfuriuță și se udă în fiecare dimineață. Dacă va crește mare și verde, înseamnă că vei avea parte de noroc și belșug în anul viitor.


Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!