Lună: august 2021

De ziua limbii române să ne amintim de primul text scris în limba română

Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung

În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Textul scrisorii

“Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).

I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)
Citeste mai mult

Situl arheologic de la Şcheia–Siliştea. Mărturii din preistorie până in Evul Mediu

La construcţia căii ferate Suceava – Păltinoasa, situl multistratificat de la Siliştea Şcheii(com. Şcheia, jud. Suceava) a oferit numeroase şi valoroase materiale din diferite perioade istorice.
Săpăturile sistematice şi cele de salvare, precum şi cercetările de suprafaţă aut dovedit că această staţiune arheologică a fost locuită începând din neolitic (prin comunităţile ceramicii liniare), continuând cu secvenţe de locuire care se succed, cu unele întreruperi, până în Evul Mediu
(sec. XIV–XV).
Deosebit de impresionante sunt descoperirile (ceramică lucrată la roată şi cu mâna, ceramică provincială romană, monede romane imperiale) din perioada dacilor liberi (civilizaţia carpică), precum şi cele aparţinând Evului Mediu, care ne înfăţişează aspectul unei comunităţi rurale din imediata apropiere a oraşului-capitală a Moldovei. Chiar dacă nu sunt tot aşa de consistente,celelalte descoperiri de aici (ceramică liniară, Precucuteni, amfore sferice, Noua, Gáva–Holihrady ş.a.) prezintă importanţă, prin piesele lor ceramice sau de piatră şi bronz, unele cu adevărat excepţionale. Citeste mai mult

Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei

Muzeul Național al Bucovinei vă invită, în perioada 11 iunie - 20 septembrie 2021, să vizitați expoziţia "Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei", deschisă la Muzeul de Istorie. Este o premieră în cadrul manifestărilor muzeografice sucevene, fiind pentru întâia dată când materiale arheologice aparţinând lumii dacilor liberi (sec. II-IV) şi civilizaţiei Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV-V) sunt expuse împreună.