Voievodatele și cnezatele muntene în spațiul balcanic al evenimentelor anilor 1233 – 1285 – a doua parte

Fragment din Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre legenda, mit si adevar

Vezi prima parte aici: https://istorieveche.ro/2021/06/25/voievodatele-si-cnezatele-muntene-in-spatiul-balcanic-al-evenimentelor-anilor-1233-1285-prima-parte/

Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre legenda, mit si adevar

Un nou conflict survenit între Litovoi și maghiari va fi în anul 1278, sau 1279, când în urma luptelor Litovoi este ucis, după unii istorici urmare trădării, iar fratele său, Bărbat este luat prizonier de către maghiari. Urmare re-acceptarii vasalității maghiare și a plății unei răscumpărări foarte piperate, Bărbat este eliberat și revine în Muntenia, preluând scaunul voievodatului.

Nu știm cât timp a durat conducerea lui Bărbat în Țara Lytua, nu mai avem informații despre el, dar nici despre Voievodatul lui Seneslau sau cnzatele lui Ioan și Farcaș. Muntenii erau prinși între încercarea maghiarilor de refacere a dominației asupra Munteniei și Moldovei, și atenta supraveghere a emirului de la Isaccea.

Cei care vor face primul pas au fost maghiarii, în anul 1282, când urmare intenției papalității de catolicizare a cumanilor din Ungaria, si, de impunere a obligativității schimbării tradițiilor, aceștia se răscoală împotriva lui Ladislau Cumanul (1272-1290). Lupta finală dintre regele maghiar și cumanii conduși de Oldamir s-a dat la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii au ales calea pribegiei, refugiindu-se în Moldova, Muntenia și ținuturile Hoardei de Aur. Cumanii însă se aflau pe teritorii supravegheate de mongolii lui Nogai. Ludovic Cumanul, în fruntea oștilor, în anul 1283, trece Carpații  în urmărirea cumanilor, profitând de faptul că Nogai era ocupat în Balcani. Ladislau Cumanul a trimis și o solie la mongoli, condusă de magistrul Toma, în anul 1284, solicitându-le acestora predarea cumanilor răsculați. Cererea maghiarilor a fost însă respinsa, Toma fiind în situația să-și piardă viața într-o confruntare cu mongolii și românii pe drumul de întoarcere.

Acest afront al regelui Ludovic Cumanul avea să-l jignească pe vulpoiul Nogai, astfel încât el a ordonat invadarea Transilvaniei, exact în timpul sărbătorilor Nașterii Domnului și a Anului Nou, 1284-1285. Tumenele mongole (unitate militară mongolă alcătuită din 10.000 de războinici) conduse de viitorul mare Han Tula-Buga intră în Transilvania pe două căi, prin Valea Buzăului și pe Valea Bistriței. Nestingheriți de nimeni, mongolii vor ajunge până la Pesta, arzând pe traseu, totul în cale. În primavara anului 1285, mongolii în lipsa maghiarilor combatanți, s-au ales cu un alt dușman. O molimă cumplită le-a omorât caii și animalele de povară, obligându-i să se întoarcă acasă. Pe drumul de întoarcere, în zona cetății Trascău de pe Aries, aproape de Cluj, o unitate comandată de hanul Neimot a fost exterminată de către Voievodul Transilvaniei, Roland Borșa și aliații săi “români de lege veche”.  O altă unitate mongolă comandată de însuși Tula-Buga va fi nimicită la trecerea munților Carpați, spre Moldova, de către o forță militară combinată de secui și români. Ludovic Cumanul în fruntea oștilor nobiliare maghiare va definitiva exterminarea mongolilor și a aliaților lor cumani, închizându-le multora dintre aceștia drumul din Pannonia spre Transilvania.

Ladislau Cumanul – sursa Wikipedia

Victoria lui Ladislau Cumanul asupra mongolilor se datorează în primul rând Voievodului Transilvaniei, românul Roland Borșa

Victoria lui Ladislau Cumanul asupra mongolilor se datorează în primul rând Voievodului Transilvaniei, românul Roland Borșa și aliaților acestuia, românii de lege veche: voievozii și cnezii din Maramureș, Crișana, Banat, Severin, Hațeg, Făgăraș.

După victoria obținută, Ladislau Cumanul, își va lua toate măsurile pentru eliminarea totală a unei amenințări mongole, în cazul re-organizării acestora în spațiul extra-transilvan, și a declanșării unui nou atac. Radu Negru Vodă, în vara anului 1285, în fruntea unei formațiuni militare formată din români, maghiari, sași și secui va trece Carpații în urmărirea mongolilor. Undeva în zona Depresiunii Câmpulungului îsi va stabili o tabără militară permanentă, de unde va efectua atacuri concentrate asupra mongolilor. Incursiunile voievodului făgărașan vor ajunge până în zona Buzăului și a cursului Dunării, în ținuturile marilor insule ale răului.

Negru Vodă va fi primit de către populația locală în postură de eliberator, fiind apreciat mai ales în ipostaza, că atât el cât și luptătorii săi erau români, vorbitori de aceași limba cu muntenii. Nu știm, și nu avem informații despre cnezii și voievozii existenți în viata, la 1285, mai mult ca sigur Bărbat, Seneslau, Ioan și Farcas erau trecuți la cele veșnice, urmașii lor alăturându-se însă cauzei voievodului făgărășan.

În scrierea hagiografică “Viața lui Nicodim” este însă o informație foarte controversată, ne-analizată de istorici:

“ Iară Românii, lăcuitorii de acolo,ce se numeau Goți, ce erau până atuncea sub stăpânirea Tătarilor, măcar că erau unii din ei varvari şi înkinători de idoli, precum s’au disu mai sus, dar fiindu tot o limbă cu Românii ostaşi, cari esise din Ardelu, toţi s’au supus lui Radu Negru V.V. şi priimindu dreapta credinţă christianeasca, s’au botezatu toţi de la micu până la mare, prin sântul botezu celu pravoslavnicu “.

Voievozii, cnezii și oamenii de rând munteni  au solicitat Negrului Vodă să fie botezați în credința ortodoxă, fiind, pare-se, barbari sau închinători de idoli.

Însă informația călugărului-cronicar, care a scris inițial despre Nicodim, este fantastică prin mesajul transmis, vlahii munteni au solicitat practic o re-botezare în virtutea  faptului că botezul inițial fusese făcut “în ascuns”, nelegitim, sub dominație maghiară, bine cunoscuți ca propovăduitori ai catolicismului, sau mongolă, inițiați în șamanism. Valahii munteni, născuți ortodoxi, aparțineau prin credința, dovedită documentar, de Biserica Ortodoxă de la Vidin, încă de pe vremea  voievodului Achtum (970-1028).

În mod strategic, victoria lui Ladislau Cumanul asupra mongolilor, alungarea acestora din Muntenia, va crea premizele refacerii unui stat tampon între Transilvania, implicit Regatul Maghiar și mongoli, asa cum fusese Cumania Neagră, până la anul 1241.

Regele maghiar va dispune constituirea unor mărci de apărare în Muntenia, fapt amintit de Analele lui Luccari, fortificații la București, Târgoviște, Buzău și Târgul de Floci.

Politica lui Ladislau Cumanul de a însărcina cu această activitate de pacificare a ținuturilor Munteniei, pe Radu Negru Vodă și alți cnezi și voievozi români din Transilvania s-a făcut și prin prisma limbii comune  a acestora cu locuitorii de la sud de Carpați. Această politică va fi promovată și de regele Ludovic I de Anjou (1342-1382) care se va folosi de cnezii și voievozii maramureșeni conduși de Dragoș, în Moldova.

În perioada petrecută la sud de Carpați, Radu Negru Vodă își va crea și consolida relațiile inter-umane cu cnezii și voievozii locali, relații care au existat poate și anterior, datorită stării de fapt a Țării Făgărașului care era în vecinătatea cnezatelor și voievodatelor muntene.

Nu știm cât timp a petrecut Radu Negru Vodă în Muntenia, dar în anul 1290, va fi implicat în evenimentele tragice din Transilvania.

Radu Negru Voda – dupa Colo Rostariu

Pax Mongolica

Conceptul de “pax mongolica” a fost dezvoltat de către Ginghis Khan în timpul procesului de cucerire a diferitelor triburi și comunități. Mongolii au câștigat marele lor imperiu, folosind forța și brutalitatea, însă ulterior au promovat pacea și stabilitatea în zonele aflate sub ocupație sau dominație. Au lăsat conducătorii capturați să rămână la putere pentru asigurarea conducerii comunităților, percepând însă de la acestia tribut în natură sau bani. În același timp, în cazul războaielor purtate de mongoli, respectiva comunitate trebuia să participe cu luptători, alături de mongoli. Este bine cunoscută participarea moldovenilor dar și a muntenilor la invaziile mongolilor în Transilvania și Pannonia.

Prin această pace mongolii doreau un imperiu care să prospere economic bazându-se indeosebi pe comerț. Mongolii au asigurat siguranța drumurilor comerciale dintre Europa și Asia, dar și a rapidității comunicației, primul sistem de poștă cunoscut, înființând cunoscutele “hanuri” care erau mici așezări specializate pentru odihna mesagerilor și a schimbului de cai.

1 thought on “Voievodatele și cnezatele muntene în spațiul balcanic al evenimentelor anilor 1233 – 1285 – a doua parte”

  1. Pingback: Voievodatele și cnezatele muntene în spațiul balcanic al evenimentelor anilor 1233 – 1285 - prima parte - Istorie Veche

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.