Ipoteza kurgană – prima parte

Cum te ajuta Istorie Veche? Completeaza chestionarul de mai jos si poti castiga „Documente privitoare la Zalmoxis”, de Dan Dana

A doua parte aici: https://istorieveche.ro/2021/05/17/ipoteza-kurganelor-culturi-si-valuri-de-extindere/

Ipoteza kurgană, cunoscută și ca modelul kurganelor sau teoria kurganelor, face referire la originile indo-europene. Conform acestei teorii, oamenii aparținând unei culturi numită „cultura kurganelor” localizată în stepa nord-pontică au fost vorbitori ai limbii proto-indo-europene (PIE).

Această ipoteză a fost formulată mai întâi de Otto Schrader în 1883 iar apoi de V. Gordon Childe în 1926, însă cea mai cunoscută autoare care a tratat această temă este Marija Gimbutas [1]. Cercetătoare americană de origine lituaniană, Marija Gimbutas, a definit cultura kurgană ca având patru perioade succesive.

S-au formulat diverse viziuni asupra teoriei kurgane de-a lungul timpului, pornind cu cea a lui Otto Schrader și nu numai. Lucrarea Marijei Gimbutas, Preistoria Europei de Est apărută în 1956 este considerată o lucrare interdisciplinară, cuprinzând atât aspecte arheologice cât și lingvistice.

Expansiunea indo-europeana – sursa Wikipedia

Ce sunt kurganii și la ce se referă teoria kurgană?

Termenul „kurgan” vine din cuvântul turco-tătar kurgan care face referire la tipul de morminte construite de oamenii de la acea vreme. În română, el corespunde cuvintelor gorgan sau tumul.

Teoria kurgană e probabil cea mai larg acceptată ipoteză cu privire la originile indo-europene însă mai există încă susținători și ai teoriei patriei primordiale anatoliene. [2]

Limbile indo-europene au apărut în urmă cu aproximativ 6000 de ani în stepa Ponto-Caspică. Spațiul se întinde din Moldova și Ucraina de azi până în Rusia și Kazahstan. Cu aproximativ 4500 de ani în urmă, începe un proces de migrație masivă din stepa Ponto-Caspică ce duce la răspândirea limbii proto-indo-europene și formarea limbilor indo-europene moderne.

De altfel, se poate spune că există un consens în comunitatea științifică în ceea ce privește originea comună limbilor indo-europene, fie că vorbim de română, engleză, sau greacă. Originea geografică a acestei limbi este însă un subiect mult mai dezbătut chiar și în ziua de azi.

Susținătorii teoriei anatoliene consideră că proto-indo-europeana a apărut în Anatolia, aflată în zona Turciei de azi între anii 7500 și 6000 î.Hr. Pe de altă parte, ipoteza kurgană plasează apariția limbii între anii 4500 și 3500 î.Hr. în zona stepei Ponto-Caspice.

Marija Gimbutas – sursa foto Wikipedia

Cultura kurgană

Nu se știu multe detalii despre cultura kurgană. Ceea ce se știe e că erau preponderent păstori. Culturii kurgane i se atribuie de exemplu domesticirea calului și utilizarea carului. Asta deoarece primele evidențe arheologice despre domesticirea calului sunt regăsite în zona Mării de Azov, în Ucraina. Această zonă corespunde unui nucleu al limbii proto-indo-europene în anii 5000 î.Hr. Cel mai vechi car a fost descoperit în zona lacului Krivoi, de asemenea o zonă cunoscută ca fiind nucleu al PIE.

O altă caracteristică a culturii gorganelor este mobilitatea ei și implicit, expansiunea în afara stepelor. Acest proces duce la apariția unor culturi hibride. Marija Gimbutas le numește culturi „kurganizate”. Ea consideră că aceste culturi au stat la baza emigrării protogrecilor din Peninsula Balcanică, dar și a culturii indo-iraniene în jurul anul 2500 î.Hr.

După 1990 au apărut noi evidențe arheologice cu privire la culturile preistorice din nord-estul Europei ce ridică unele întrebări cu privire la afirmațiile Marijei Gimbutas despre „kurganizare”.

Mulți cercetători sunt însă de acord că evidențele arheologice sunt pe moment prea puține pentru a ajuta la explorarea ipotezei kurganelor. Pe de altă parte, cercetările lingvistice par a da rezultate mai bune.

De exemplu, într-o lucrare publicată în 2016, Emile Benveniste, un lingvist care a cercetat mult tematica limbilor indo-europene, susține ipoteza formulată de Marija Gimbutas [3]. Sunt analizate mai mult de 200 de seturi de cuvinte din PIE, cu scopul de a observa modificări dar și puncte comune. Din rata de schimbare se poate deduce că procesul de diversificare a început în urmă cu aproximativ 6000 de ani.

Există și unele studii genetice care urmăresc să elucideze și mai mult aceste teorii. De exemplu, o analiză a ADN-ului a 69 de europeni care au trăit în urmă cu aproximativ 8000-3000 de ani arată prezența în zona Ungariei, Germaniei și Spaniei a unor populații de agricultori primitivi diferite de vânătorii-culegători care existau deja în urmă cu 8000 de ani în acele zone.

A mai fost recuperat ADN-ul unor locuitori din stepa Ponto-Caspică de acum 5000 de ani. S-a observat că ADN-ul acestora se aseamănă cu cel al locuitorilor din zona Germaniei de acum 4500 de ani. Concluzia cercetătorilor este că a avut cel mai probabil loc o migrație masivă în acea perioadă, din zona stepei Ponto-Caspice spre centrul Europei, migrație care a dus de altfel la formarea limbilor ponto-indo-europene.

Desigur, trebuie să reținem că migrația și expansiunea culturii kurganelor a fost un proces ce s-a extins de-a lungul câtorva milenii. Există însă loc de noi descoperiri, dar cercetările existente subliniază un nucleu proto-indo-european destul de clar, atât prin aspecte comune lingvistice, arheologice, cât și genetice.

Tabel cronologic cu Vechea Civilizatie Europeana – dupa Marija Gimbutas – in articolul
Vechea Europa circa 7000-3500 i.Hr. – Cea mai timpurie civilizatie europeana inainte de infiltrarea populatiilor indo-europene

Bibliografie

[1]M. Gimbutas, The Kurgan Culture and the Indo-Europenization of Europe.
[2]D. R. David Anthony, „The Indo-European Homeland from Linguistic and Archaeological Perspectives,” Annual Review of Linguistics , 2015.
[3]E. Benveniste, Dictionary of Indo-European Concepts and Society, 2016.

3 thoughts on “Ipoteza kurgană – prima parte”

  1. Alexandrescu Adrian

    Păcat că aceste articole despre istoria noastră, nu sunt publicate, popularizate și în limbi străine de circulație internațională recunoscute!
    Mai ales că există multe falsuri grosolane despre istoria noastră națională, în exterior și prost interpretate în țara noastră.

    1. istorieveche

      Multumim de apreciere. Acest articol a fost documentat din surse si articole in limba engleza. Sunt lucruri stiute.

  2. Pingback: Ipoteza kurganelor – culturi și valuri de extindere - a doua parte - Istorie Veche

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.