Boierii Craiovesti (1475 – 1714)

Fragment din cartea Doamne si domnite, jupanite si amante ale domnitorilor romani – de Cornel Birsan

Voievodul Neagoe Basarab din familia Craiovestilor – sursa foto

Boierii Craiovesti  (1475 – 1714)

Vezi cartile noi in magazinul online!

La sfarsitul secolului al XV-lea, in Tara Romaneasca avea sa inceapa cresterea puterii unei familii provenite din Strehaia, care va fi cunoscuta in istoria ulterioara sub numele de Craiovesti. Acestia vor schimba cursul istoriei si a domniilor prin impunerea ca si conducatorii ai Tarii Romanesti a numerosi reprezentanti ai familiei lor. Prin inrudirea lor cu familia Brancovenilor (familia sarba Branković ) si a familiei Cantacuzinilor, Craiovestii vor inlocuii treptat si elimina cele doua spite descendente din Radu Negru Voda si Basarab cel Mare, Draculestii si Danestii.

Prima mențiune despre familia Craiovestilor este la anul 1475 când Neagoe poreclit „Strehăianul” ajunge boier de vază în sfatul domnesc a lui Basarab Laiota cel Bătrân (1473 – 1477, cu intreruperi).

Neagoe Strehaianul a fost casatorit in doua randuri, odata cu Stana, fiica paharnicului Barbu iar ulterior cu o sarboaica pe nume Vinia. Din cele doua mariaje Neagoe a avut 4 baieti (Barbu, Parvu, Danciu si Radu) si mai multe fete.

Barbu Craiovescu (n.cca1450 – d.1525) in timpul lui Basarab cel Tanar Tepelus (1477 – 1482) si a lui Radu cel Mare (1495 – 1508) a ajuns Ban al Craiovei. Urmare acestei demnitati familia isi va atribui numele de Craiovesti. Barbu a fost casatorit cu o sarboaica pe nume Negoslava (Neguta); nu au avut copii. Barbu Craiovescu si sotia sa au ctitorit, in jurul anului 1490, Manastire Bistrita din apropierea satului Bistrita, comuna Costesti, judetul Valcea. Manastierea este vestita deoarece aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită pe pământ românesc. La batranete in jurul anului 1520 Barbu si sotia sau calugarit la manastire sub numele de Pahomie si Salomia.

Parvu Craiovescu (n.cca. 1450 – d. 1512) a fost vornic al Tarii Romanesti in anii 1482 si 1487-1512. Din casatoria lui cu Neaga sau nascut 5 copii:

  • Neagoe, viitor domn al Tarii Romanesti, sub numele de Neagoe Basarab (1512 – 1521);
  • Preda, tatal lui Barbu III Craiovescu (Banul Maracine) care a fost domn al Tarii Romanesti in anul 1536;
  • Parvu II, care a fost ban intre anii 1522 – 1529. Fiul lui Parvu, Barbu II a luat de sotie pe sora lui Moise Voda;
  • Vladaia care a fost vistier in anul 1528 si logofat intre anii 1530 – 1534;
  • Marga casatorita cu  postelnicul Marcea il vor avea ca nepot pe Danciu din Brancoveni, tatalui lui Matei Basarab (1632-1654).

Danciu Craiovescu (n.? – d.?), casatorit cu Hrusana a fost comis intre anii 1489 – 1503 si armas intre anii 1505-1508

Radu Craiovescu (n.? – d.cca.1507) a fost casatorit cu Velica din Şitoaia, fiica lui Vintila Florescu. Stranepoata lor Maria din Coeni a fost mama lui Radu Serban, domn al Tarii Romanesti intre anii 1601 – 1612.

La sfarsitul secolului al XV-lea si inceput de secol al XVI-lea Craiovestii vor deveni o familie extrem de bogata financiar  cu nenumarate proprietati in Tara Romaneasca. Statutul lor de inalti demnitari in timpul lui Radu cel Mare si puterea financiara le va permite sa intre in rolul de “facatori” de domni, intervenind in conflictele dintre familia Draculestilor si familia Danestilor, sustinand domnii pe care ii puteau manipula .

Craiovestii vor reusi sa-si impuna pana in anul 1600 trei domnitori: Neagoe Basarab, Teodosie si Barbu Craiovescu, insa secolul al XVII-lea va fi dominat de domni ai Tarii Romanesti din clanul lor extins cu familia Brancovic si Cantacuzino:  Radu Serban, Matei Basarab, Constantin Serban, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino. Familia Danestilor va disparea din istoria romanilor in anul 1530 odata cu Moise, iar familia Draculestilor in anul 1659 odata cu Mihnea al III-lea.

Craiovestii au „inventat” o noua dinastie a „Basarabilor” care nu a avut nici o legatura cu urmasii lui Radu Negru Voda si Basarab cel Mare, familiile Draculestilor si a Danestilor.

Poti cumpara cartea de aici cartea Doamne si domnite, jupanite si amante ale domnitorilor romani – de Cornel Birsan.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.