Aceste 2 artefacte antice au fost studiate de istoricul si arheologul roman Dumitru Berciu, care le-a datat la sfarsitul sec IV – inceputul sec III i.Hr.
Obiect de cult, folosit în cadrul ceremoniilor cu caracter religios, acest tip de vas de libaţie, în formă de corn cu o protomă zoomorfă la capătul inferior şi prevăzut cu o a doua deschidere pentru scurgerea lichidului, îşi are origini îndepărtate în lumea mediteraneană din mileniul al III-lea a. Chr., apoi în arta hitită din secolele XIV – XIII a. Chr. Mai târziu, rhytonul, foarte răspândit în lumea persană, şi frecvent întâlnit, încă din secolul al V-lea a. Chr. în toreutica greacă, a fost preluat în secolele IV-III a. Chr. şi în arta traco-getică. Rhytonul din argint, parţial aurit, de la Poroina Mare, judeţul Mehedinţi, a fost descoperit întâmplător şi a intrat în colecţia fostului Muzeu Naţional de Antichităţi în anul 1883. În anul 1917 a fost evacuat împreună cu restul tezaurului ţării în Rusia şi a fost restituit României de către U.R.S.S. în anul 1956, odată cu tezaurul de la Pietroasa şi alte obiecte cu valoare istorică şi arheologică. În prezent face parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesa a fost semnalată prima dată de Al. Odobescu în lucrarea „Le trésor de Pétrossa”, în care autorul face o descriere completă a rhytonului, însă fără a aborda problema datării sau atribuirii entice, intuind totuşi că ar putea fi un produs al artei locale. M. Rostovtzev, în lucrarea „Iranians and Greeks”, publicată în anul 1922, consideră că piesa datează de la începutul secolului al III-lea a. Chr. şi că a aparţinut sarmaţilor. În anul 1926, în „Getica. O protoistorie a Daciei”, V.Pârvan acceptă datarea propusă de M. Rostovtzev, însă atribuie piesa sciţilor argumentând că sarmaţii, în acea vreme, erau foarte departe, la răsărit. I. Nestor, în „Der stand der Vorgeschichteforschung in Rumänien”, în 1933 şi apoi D. Berciu, în 1939, în „Arheologia preistorică a Olteniei”consideră rhytonul un produs al artei scitice, iar în 1958, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe, în „Studii asupra tezaurului restituit de U.R.S.S.”, datează piesa în jurul anului 100 a. Chr.
În 1969 D. Berciu în “Arta traco-getică”, revenind asupra problemei provenienţei şi cronolgiei piesei, pe baza analogiilor stilistice cu obiectele din tezaurele de la Agighiol şi de la Craiova, precum şi cu cele descoperite la Panaghiurişte, în Bulgaria, a atribuit rhytonul de la Poroina Mare culturii traco-getice, datând piesa la sfârşitul secolului al IV-lea a. Chr. Datarea rhytonului la sfârşitul secolului al IV-lea- începutul secolului al III-lea a. Chr. este argumentată pe baza aceloraşi analogii de Mihai Gramatopol şi Gabriel Iliescu în articolul “Rhytonul de la Poroina şi semnificaţia lui” publicat în revista “Magazin istoric” nr. 4, din aprilie 1984.
Sursa: capodopere2019.ro
Rhythonul de la Poroina Mare (Romania) – Sursa foto
Tezaurul de aur de la Panagyurishte a fost găsit în în 1949 de 3 frați – Pavel, Petko și Michail Deikovi, care au lucrat în jurul fabricii de țiglă Merul de lângă orașul Panagyurishte din Bulgaria. Tezaurul conține o fială, o amforă și 7 rhytoni cu o masă totală de 6,124 kg de aur de 23 de karate. Toate obiectele sunt bogat decorate cu scene din mitologia, tradițiile și viața tracică. Piesele sunt datate în secolele 4-3 î.Hr. și sunt considerate obiecte de ceremonie la înmormântarea regelui trac Seuthes al III-lea.
Sursa text: http://archaeologyinbulgaria.com/2015/04/10/bulgaria-anticipates-opening-of-ancient-thracian-treasures-exhibit-in-louvre-museum-in-paris/
Rhythonul de la Panaghyuriste (Bulgaria) – Sursa foto
Tezaurul de la Panaghyuriste (Bulgaria) – sursa foto
Interesantă este distanța între cele 2 sit-uri, de doar 364 km 🙂
Captura Google Maps
Surse:
- Capodopere 2019 – http://www.capodopere2019.ro/rhytonul-de-la-poroina-mare.html
- Archeology in Bulgaria – http://archaeologyinbulgaria.com/2015/04/10/bulgaria-anticipates-opening-of-ancient-thracian-treasures-exhibit-in-louvre-museum-in-paris/
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris