Lună: septembrie 2020

Fragment din cartea „Radu Negru Voda – Intre legenda, mit si adevar”

Anul „Descalecatului” Țării Românești, în concepția unor istorici și cronicari români dar și străini fluctuează, în funcție de evenimentele considerate de ei ca determinante, ori de informații preluate din scrieri alterate de patima vechimii lor.

Miron Costin, în virtutea demonstrării vechimii statului moldovenesc consideră că descălecatul lui Dragoș Vodă și cel a lui Negru Vodă s-a făcut în același an 1080. Citeste mai mult

Fragment din cartea Doamne si domnite, jupanite si amante ale domnitorilor romani – de Cornel Birsan

Voievodul Neagoe Basarab din familia Craiovestilor – sursa foto

Boierii Craiovesti  (1475 – 1714)

La sfarsitul secolului al XV-lea, in Tara Romaneasca avea sa inceapa cresterea puterii unei familii provenite din Strehaia, care va fi cunoscuta in istoria ulterioara sub numele de Craiovesti. Acestia vor schimba cursul istoriei si a domniilor prin impunerea ca si conducatorii ai Tarii Romanesti a numerosi reprezentanti ai familiei lor. Prin inrudirea lor cu familia Brancovenilor (familia sarba Branković ) si a familiei Cantacuzinilor, Craiovestii vor inlocuii treptat si elimina cele doua spite descendente din Radu Negru Voda si Basarab cel Mare, Draculestii si Danestii. Citeste mai mult

De ceva vreme gasesc pe internet tot mai multe documentare despre istoria Romaniei, in special despre conflictele armate si contextul international ce a dus la acele conflicte, realizate de straini, de o calitate si un detaliu ireprosabil.

Acum ceva vreme va faceam cunoscute alte 2 documentare realizate de canalul de Youtube HistoryMarche, despre Vlad Tepes si Stefan cel Mare:

1. https://istorieveche.ro/2020/01/11/batalia-de-la-vaslui-10-ianuarie-1475/
2. https://istorieveche.ro/2020/01/12/ascensiunea-lui-vlad-tepes-mini-documentar-partea-i/
3. https://istorieveche.ro/2020/01/12/ascensiunea-lui-vlad-tepes-atacul-de-noapte-de-la-targoviste-partea-ii/ Citeste mai mult

In ultima perioada am studiat un pic mitologia si simbolistica romanilor, preluate si mostenite din vremuri imemoriale. Asa am dat peste cartea Dacia Hiperboreana, scrisa de Vasile Lovinescu.

Ce mi s-a parut interesant a fost faptul ca prezentul eseu nu a fost publicat initial in Romania. Apare in 1936-1967 in publicatia Etudes Professionnelles din Paris si ramane cunoscut doar apropiatilor scriitorului. Interesant este si pseudonimul cu care Lovinescu a publicat: Geticus. In 1984, un cercetator italian pe nume Claudio Mutti l-a gasit, prefatat si publicat. Citeste mai mult

Arheolog: Aici am intrat pe lotul 2 al viitoarei Autostrăzi 0 (centura Capitalei – n.red.). Suntem în drum spre situl 1, un sit identificat în urma unui diagnostic arheologic în luna august. Aici este tronsonul unde este liber pentru constructor să facă terasamentele, unde este excavatorul, acolo este situl de cercetare.

Sursa foto: Digi24

Pe primul lot în care au început lucrările au și apărut primele provocări. Descoperirile arheologilor au dus la oprirea construirii pentru câteva sute de metri pătrați vreme de aproape o lună. Citeste mai mult

Aceste 2 artefacte antice au fost studiate de istoricul si arheologul roman Dumitru Berciu, care le-a datat la sfarsitul sec IV – inceputul sec III i.Hr.

Obiect de cult, folosit în cadrul ceremoniilor cu caracter religios, acest tip de vas de libaţie, în formă de corn cu o protomă zoomorfă la capătul inferior şi prevăzut cu o a doua deschidere pentru scurgerea lichidului, îşi are origini îndepărtate în lumea mediteraneană din mileniul al III-lea a. Chr., apoi în arta hitită din secolele XIV – XIII a. Chr. Mai târziu, rhytonul, foarte răspândit în lumea persană, şi frecvent întâlnit, încă din secolul al V-lea a. Chr. în toreutica greacă, a fost preluat în secolele IV-III a. Chr. şi în arta traco-getică. Rhytonul din argint, parţial aurit, de la Poroina Mare, judeţul Mehedinţi, a fost descoperit întâmplător şi a intrat în colecţia fostului Muzeu Naţional de Antichităţi în anul 1883. În anul 1917 a fost evacuat împreună cu restul tezaurului ţării în Rusia şi a fost restituit României de către U.R.S.S. în anul 1956, odată cu tezaurul de la Pietroasa şi alte obiecte cu valoare istorică şi arheologică. În prezent face parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Citeste mai mult

Fragment din cartea „Ordinul Cavalerilor Basarabi” – autori Petre Buneci, Stefan Dumitrache, Bogdan Galculescu, Cristian Mosneanu

O teorie inedită şi bazată pe argumente ştiinţifice, ne spune că originea cavalerilor este pelasgă. Dar cine au fost aceşti pelasgi? Deşi se vorbeşte destul de puţin despre ei, au fost cei care au dat naştere primului mare imperiu al omenirii, iar mărturiile în acest sens sunt de netăgăduit. Lucrul acesta este recunoscut de faraonii egipteni şi chiar de izvoarele greceşti antice. Pelasgii au fost primii legiuitori ai lumii, iar conducătorii lor au fost euxemerizaţi ulterior, devenind zeităţi ale altor civilizaţii. Grecii recunosc că legile, o parte a Panteonului de zeităţi şi chiar multe obiceiuri sunt luate de la pelasgi. Aceştia aveau capitala sau centrul politic în zona spaţiului carpato-danubiano-pontic (identificat cu Hiperboreea), deoarece era zona cea mai fertilă şi mai propice pentru dezvoltare economică, culturală sau religioasă la fel cum s-a întâmplat şi cu civilizaţia construită pe cursul Nilului. Ei sunt identificaţi în unele scrieri cu enigmaticele popoare ale mărilor. În prezent grecii recunosc că fundamentele lor sunt făcute pe perceptele pelasge, popoarele balcanice cum ar fi albanezii şi-i revendică ca strămoşi direcţi. În ceea ce ne priveşte, avem dovezi clare că pelasgii sunt strămoşi ai dacilor, însă e greu de identificat dacă dacii reprezintă o transformare directă peste secole a pelasgilor sau s-au format prin contopirea unor triburi cu aceştia. Cert este că partea de mitologie, tradiţii, obiceiuri moştenite din vremuri imemoriale, în spaţiul ţării noastre sunt conservate cel mai bine din tot arealul cunoscut că s-au întins pelasgii. Acest lucru este de netăgăduit, iar argumente avem din mai multe surse care se întrepătrund cum ar fi arheologie, de simbolistică, tradiţii, obiceiuri populare, basme, mituri etc. Pelasgii erau cunoscuţi şi cu denumirea de hiperboreeni, iar o dovadă în plus a legăturii directe dintre daci şi pelasgi este dată chiar de poetul Ovidius, cel exilat la Constanţa, care făcând referire la cetele de daci războinici îi numea pe aceştia hiperboreeni. Citeste mai mult