Umbouri de scuturi de parada dacice

Cele două umbouri de scut din fier, piese extrem de rare și extrem de valoroase, au fost recuperate în de către autoritățile române în primăvara anului 2011, după repatriere intrând în colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Vezi cartile noi in magazinul online!

Sursa fotografii: http://www.capodopere2019.ro/umbo-de-scuturi-de-parad-dacice.html

Scutul nr 1 (cu reprezentare zimbru) – realizat dintr-o tablă de fier cu diametrul maxim actual de 42 cm prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având o grosime de 1-1,8 mm şi o înălţime maximă de 5 cm. şi o greutate de circa 1,5 kg. Pe toată circumferinţa exterioară este reprodusă o bandă gen şnur sau funie răsucită, în relief, lată de 5 mm, ce delimitează la exterior o margine plată („borul”) a piesei, lată de 5 cm şi perforată în zona mediană cu 12 orificii rotunde, cu diametrul de 6,7-7,1-7,8-8,75 mm., uneori deformate din cauza vechimii şi a restaurării, situate la distanţe relativ egale între ele (8,95-10,11 cm din centrul orificiului). Această margine plată (bor) delimitează umboul propriu zis al scutului compus din trei registre, toate decorate:registrul nr. 1 (decor Eierstab) se compune din ove mici (1,5-0,93 cm) ce au partea rotunjită spre exterior iar partea dinspre interior este dreaptă, sprijinindu-se pe o bandă gen funie răsucită, în relief, lată de 5 mm. Ovele sunt înconjurate pe trei părţi de o linie ovală, paralelă, în relief. Între ove se află câte 2 linii paralele, în relief. Lungimea ovelor, pe o linie oblică, este de 1,87 cm. iar lăţimea unei ove este de 1,62 cm.Registrul 2, lat de 4,5 cm, este delimitat de două benzi gen funie răsucită, în relief, late de 5 mm. Funia exterioară este cea ce delimitează acest registru de cel anterior, iar funia interioară marchează delimitarea de registrul 3, medalion central. Cele două funii au înfăşurarea în acelaşi sens dinstre exterior stânga spre interior dreapta sus. Întreg registrul 2 este decorat cu două şiruri imbricate formate din câte 19 frunze triunghiulare cu nervură mediană şi cu marginile de asemenea marcate în relief. În planul secundar se văd doar vârfurile frunzelor triunghiulare, ce au şi ele nervurile mediane şi marginale. Frunzele stratului superior se văd integral; ele sunt tangente la bază, spre centrul scutului, iar spre exterior au vârfurile distanţate la 4,6-4,8 cm. Registrul 3 sau „medalionul central” are un diametru de 18,5 cm. Întreg spaţiul acestui medalion central este ocupat de decorul animal şi vegetal ce se descrie mai jos. În centru se află reprodus, în relief, un zimbru văzut în profil spre dreapta. Capul zimbrului, cu ureche, ochi, nas şi bot, de asemenea în profil, are coarnele văzute din faţă. Sub bărbie se afle o barbă triunghiulară cu vârful în jos. Corpul este decorat cu şiruri de linii scurte incizate, paralele, ce redau blana (părul). Pe picioare liniuţele sunt orientate dreapta sus – stânga jos, în conformitate cu conturul piciorului. Părul de pe coadă, ce atârnă în jos, este redat ca un sfredel. Picioarele sunt în mers, unul în faţa celuilalt – doar piciorul stâng din spate fiind îndoit. Picioarele de pe partea stângă sunt înspre înainte, iar cele de partea dreaptă sunt întinse spre înapoi. La picioarele din spate se observă o dublură a liniei de contur spre spate sub formă de adâncitură şi crestături. Copitele sunt despicate – mai vizibil la picioarele posterioare. În spatele şi deasupra zimbrului se dezvoltă o iederă lungă, ondulată, din care se separă alte trei ramuri terminate cu trei frunze de dimensiuni diferite ornate prin haşurare. O a patra ramură se termină cu un cârcel, în spirală. La coada taurului se află, foarte probabil, tulpina vrejului, reprezentată tot ca un sfredel, ea fiind paralelă cu coada. O altă ramură, tot cu trei frunze, porneşte din faţa piciorului stâng anterior, ondulându-se prin spaţiul de sub şi din faţa botului animalului, terminându-se în dreptul coarnelor. După prima curbă, sub botul animalului, atârnă o frunză de iederă ornată cu linii adâncite, haşurate. Zona din dreptul frunţii animalului este prost conservată – rugină şi porţiuni lipsă. Zimbrul calcă pe o plantă cu trei tulpine înflorate – florile de pe tulpinele exterioare, amplasate între picioarele din spate sau sub proiecţia în jos a picioarelor din faţă, fiind redate printr-o eflorescenţă de câte 6 puncte în jurul unui punct central (pistil), iar tulpina centrală, sub burta zimbrului, are o eflorescenţă de 6 petale ovale. Tijele sunt spiralate şi au câte o ramură fără floare. Toate cele trei tulpini pleacă dintr-o tufă reliefată şi ornată cu striuri verticale. Pe spatele piesei, pe margine se observă o şanţuire ce reprezintă negativul marginei reliefate de pe exterior. La fel funiile ce separau registrele 1, 2 şi 3 apar sub forma unor şanţuiri. Se observă, de asemenea adânciturile (negativul) întregului decor. Relieful (înălţimea) elementelor decorative măsurate de la baza de fixare a „borului” plat: Umărul zimbrului : + 4,62 cm. Adâncimea şnurului sau funiei ce separă registrul 2 de 3 : + 2,79 cm. Adâncimea şnurului sau funiei ce separă registrul 1 de 2 : + 1,77 cm. Adâncimea fondului registrului 3, în câmp deasupra animalului : + 2,87 cm.

Scutul nr 2 (cu reprezentare grifon) – realizat dintr-o tablă de fier cu diametrul de 41,8 cm prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având o grosime de 1,8-1,9 mm şi o înălţime maximă de 5 cm. şi o greutate de circa 1,6 kg. Pe toată circumferinţa exterioară este reprodusă o bandă gen şnur sau funie răsucită, în relief, lată de 5,73-6,2-6,7 mm, ce delimitează marginea plată („borul”), lată de 4,6-4,8-5 cm şi perforată în zona mediană cu 12 orificii rotunde, uneori deformate din cauza vechimii şi a restaurării – unele fiind pătrate, ovale sau alte forme neregulate, având un diametru de 5,6-8,3-9,2 mm., situate la distanţe relativ egale între ele (8,42-9,84 cm din centrul orificiului). Pe partea superioară a piesei, în centru, s-a păstrat un cui-floare de prindere. Diametrul este de 4,32 cm şi reprezintă probabil o rozetă cu petale ovale, alungite. Cuiul străpunge bordura şi iese pe spate. Spre drepata, la 6 cm, se păstrează, probabil, urmele unui alt cui dispărut. Pe această parte a scutului, tangentă cu registrul 1, se observă o îndoitură de 30-40 grade, cauzată probabil de smulgerea obiectului de pe suportul de lemn. Distanţa este de 3 cuie. Deformarea continuă însă spre dreapta încă pentru două cuie provocând o îndoire, chiar rupere, a borului. Prin urmare deformarea cuprinde cam o treime din bor. Această margine plată („bor”) delimitează umboul propriu zis al scutului compus din trei registre, toate decorate : registrul nr. 1 (decor Eierstab) se compune din ove mici (1,5-0,93 cm) ce au partea rotunjită spre exterior iar partea dinspre interior este dreaptă, sprijinindu-se pe o bandă gen şnur sau funie răsucită, în relief, lată de 5 mm. Între ove se află câte 2 linii paralele, în relief. Lungimea ovelor, pe o linie oblică, este de 1,87 cm. Iar lăţimea de 1,62 cm. Registrul 2, lat de 4,5 cm, este delimitat de două benzi gen şnur sau funie răsucită, în relief, late de 5 mm. Şnurul exterior este cel ce delimitează acest registru de cel anterior, iar şnurul interior marchează delimitarea de registrul 3, medalion central. Cele două şnururi sau funii au înfăşurarea în acelaşi sens dinstre exterior stânga spre interior dreapta sus. Întreg registrul 2 este decorat cu două şiruri imbricate de câte 19 frunze triunghiulare cu nervură mediană şi cu marginile de asemenea marcate în relief. În planul secundar se văd doar vârfurile frunzelor triunghiulare, ce nu au nervuri mediane ci numai marginale, pe cele două laturi ale vârfului. Spre exterior au vârfurile distanţate la 4,6-4,8 cm. Frunzele mari lasă loc bazei frunzelor mici. Registrul 3 sau „medalionul central” are un diametru de 18,6 cm. În centru se află deasupra diametrului maxim un grifon în profil spre dreapta cu corp şi labe de leu, gât, cap şi aripi de pasăre răpitoare. Capul redă o protomă de pasăre răpitoare cu capul ridicat, cioc încovoiat, ochii realizaţi punctual şi cu o ureche îndreptată înainte. Din zona de contact dintre piept şi labele din faţă porneşte o nervură, arcuită în relief puternic, ce reprezintă aripa dreaptă. Ea suprapune în bună măsură gâtul animalului pentru a coti apoi brusc spre spate pe un duct arcuit. Vârful aripii se termină dincolo de fundul şi coada animalului. Penajul este reprezentat în prima parte – 2,6 – 4,3 cm – prin pene semicirculare, late. Apoi continuă până la vârful cozii prin 16 benzi haşurate alternativ, 2-4 mm, cu lungimi variabile – 6,5 cm la marginea de sus până la 0,8 cm la gât. Prima nervură, ce conturează exteriorul aripii, are şi haşuri în formă de V. Corpul animalului, decorat cu linii subţiri, incizate, trasate oarecum neregulat, este arcuit, încordat, puternic reliefat. Labele din faţă sunt întinse înainte ca la un salt – cea din stânga îndoită, iar cea din dreapta întinsă. Labele din spate sunt: dreapta rămasă în urmă, stânga flexată spre înainte. Ghiarele şi labele sunt marcate prin câte două şănţuiri adâncite la fiecare picior. Coada este îndoită în formă de S cu vârful în jos. Câmpul rămas liber sub corpul animalului este umplut de un decor vegetal după cum urmează : pornind din marginea funiei sunt două frunze desfăcute din care pleacă spre stânga un vrej scurt terminat în spirală (între labele din spate ale animalului) şi un vrej gros cu tulpina răsucită oblic, din care se despart un vrej scurt spre burta animalului, un vrej scurt terminat în frunză de iederă sub laba dreaptă din faţă a animalului, şi un vrej scurt terminat cu o frunză căzând în jos spre marginea medalionului. Între ultimele două frunze, în câmp, este redată în relief o floare cu bumb central (pistil) şi patru petale triunghiulare, fără vrej. Pe revers se observă şănţuirea corespunzătoare marginii reliefate şi crestate a borului, cele două adâncituri concentrice ale funiilor dintre registrele 1-2 şi 2-3.

Se observă, de asemenea adânciturile (negativul) întregului decor. Relieful (înălţimea) elementelor decorative măsurată de la baza de zacere a piesei (borul): Coapsa animalului : +4,3 cm. Umărul : + 4,52 cm. Laba din faţă : + 3,7 cm. Marginea de sus a aripii : + 3,49 cm. Tufa plantei este la 3,85 cm. Funia primă : + 1,51 cm. Funia secundă : + 2,8 cm. Deformarea (îndoitura) maximă a borului este la 2,57 cm, iar în dreptul cuiului la 2 cm.

Sursa: http://www.capodopere2019.ro/umbo-de-scuturi-de-parad-dacice.html

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.