Fulcher de Chartres mentioneaza daci in efectivele militare ale Primei Cruciade (1095-1099 d.Hr)

Venio este partenerul istorieveche.ro! Pe https://venio.ro gășești furnizori de încredere pentru evenimentele de suflet din viața ta!

Motto: Cred că suprema datorie a unui istoric este să scrie istorie, cu alte cuvinte, să încerce să surprindă într-o secvență cuprinzătoare marile evenimente și mutații care au influențat destinele omenirii.
Steven Runciman – Londra, 1950

M-am tot gândit cum să denumesc acest articol ca să nu fie o exagerare. În 2018 am primit de la Cornel Bîrsan un articol scris de profesorul Mircea Cristian Pricop de la Universitatea Ovidius din Constanța: “O posibilă mențiune a participării românilor nord-dunăreni la prima cruciadă (1095-1099)”. Profesorul deja vorbește despre români, pentru că era perioada în care sursele vorbeau despre români/valahi în principal. Doar că în textul din limba latină a lui Fulcher de Chartres scrie clar despre daci.

Aș vrea să atrag atenția de la început că nu e decât o mențiune, care nu schimbă cu nimic istoria cruciadelor și toate faptele de atunci. Sunt în total 12 surse istorice care documentează Prima Cruciadă, deci este ceva de studiat înainte de emite păreri sau concluzii.

“Capturarea Ierusalimului, 15 iulie 1099” / Giraudon / The Bridgeman Art Library

Fulcher de Chartres s-a născut în 1059 și a fost prezent la Clermont în 1095, atunci când Papa Urban al II-lea a predicat Cruciada. A plecat din Europa cu armata lui Robert al Normandiei, Ștefan de Blois și Robert al Flandrei. În iunie 1097 a devenit capelan al lui Balduin de Boulogne (primul rege al Ierusalimului). Lucrarea sa, pe care o cităm mai jos, Gesta Francorum Iherusalem Peregrinantium, a fost scrisă în 3 etape: 1101, 1106 și între 1124-1127.

Contextul în care sunt menționați dacii este traversarea deșertului Pisidiei, în perioada iulie-august 1097:

Sed quis unquam audivit tot tribus linguae in uno exercitu, cum ibi adessent Franci, Flandri, Frisi, Galli, Allobroges, Lotharingi, Alemanni, Baioarii, Normanni, Angli, Scoti, Aquitani, Itali, Daci, Apuli, Iberi, Britones, Graeci, Armeni?… sed qui linguis diversi eramus, tamquam fratres sub dilectione Dei et proximi unanimes esse videbamur.

Traducerea apartine profesorului Mircea Cristian Pricop:

Dar cine a auzit vreodată de un așa amestec de limbi într-o singură oaste? Erau franci, flamanzi, frizieni, gali, allobrogi, lotharingieni, alemani, bavarezi, normanzi, englezi, scoțieni, aquitani, italieni, daci, apulieni, iberieni, bretoni, greci și armeni…Dar deși vorbeam diverse limbi, eram oricum frați în dragostea față de Dumnezeu și păream a fi de cea mai apropiată rudenie.

Las mai jos articolul publicat de profesorul Mircea Cristian Pricop, precum și extrasul din textul latin publicat de Heinrigh Hagenmeyer in 1913, cu mențiunea că ambele documente se găsesc gratis pe internet pe academia.edu și pe archive.org.

O posibilă mențiune a participării românilor nord-dunăreni la prima cruciadă (1095-1099) – Mircea Cristian Pricop – 2018

Historia Hierosolymitana, 1095-1127; mit Erläuterungen und einem Anhange, hrsg. von Heinrich Hagenmeyer – 1913

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.