Mai jos găsim primul paragraf din primul capitol al lucrării Zamolxis – Primus Getarum Legislator scrisă de Carl Lundinus și publicată în 1687, la Uppsala. Am atașat de asemenea și întreaga traducere în limba română, făcută de Maria Crișan:
„Tăbliţele cerate împreună cu celelalte manuscrise, atunci când vorbesc despre originea legilor paternale (naţionale), fac referire la SAMOLSE. Despre el nu se ştie foarte exact dacă a fost sau nu om şi când s-a născut. Totuşi, cei mai mulţi autori afirmă, cu cea mai mare uşurinţă, că s-a născut într-un loc pe Pământul Tracic. Pe atunci‚ acolo locuiau Geţii, “Θρεικων ανδρειοτατοι και δικαιοτατοι ” (Hdt., IV, XCIII, spre final), adică “cei mai curajoşi şi mai drepţi dintre traci”, cu cuvintele lui Herodot. Dintre virtuţile lăudabile, pe bună dreptate, este adăugată cea de neînvinşi cu care Procopius (IV, Hist. Goth., 419) îi înfrumuseţează pe Goţi.
Cei care în Tracia erau numiţi Geţi au fost numiţi pe vremea lui Procopius (istoric grec mort A.D. 562) Goţi şi în vremuri mai vechi fuseseră numiţi Sciţi. Acestor autori le datorăm încerederea cuvenită, căci ei sunt printre cei mai buni; pe lângă aceştia, printr-o demnitate şi autoritate străbună, s-a impus şi strălucitul Messenius (Praefaţa la ed. versific. a legilor semnată Ragvaldus) care în puţine cuvinte, a arătat cu atâta claritate şi perspicacitate că cele dintâi legi la Svioni şi Goţi (Geţi) au fost alcătuie de Samolse. Că această concluzie este în chip necesar cea mai corectă, a înveşmântat-o în cuvântul infailibil. În subsidiar, dacă mai era nevoie, s-au înscris după aceea opiniile unor străluciţi savanţi ca BOXHORNIUS (Hist., VII, la anul 101), LOCCENIUS (Antiquit. Sveog., lib. I, c. 1), SCHERINGHAM (De orig. Angl., c. IX, X, XI), HACHENBERGIUS (De orig. Sved., § X1I, ff.), IACOB GISLON (în pref şi Chron. p.m. 5 spre final) şi în câte alte locuri unde se exprimă aceeaşi părere despre Geţi, Goţi şi Sciţi, pe baza diferitelor argumente şi în mintea scriitorilor de discipline ale doctrinelor, scriitori printre cei mai luminaţi: acest adevăr este perfect confirmat de nenumărate probe. De reţinut acest adevăr unic şi anume că Geţii şi Goţii au fost unul şi acelaşi neam şi că aceştia s-au mai chemat şi cu numele de Sciţi (Joh. Magn. Hist., S. 4, lib. I, c. IV, f.f, Schol. Antiq. In Adam N. LXXXVII şi autorii cap. urm.)”
Cu toate astea, aș dori să mai adaug informații din Dicționarul Biografic Suedez, și o să las și un link mai jos pentru cei interesați să studieze mai departe. Carl Lundinus a fost un jurist care și-a făcut studiile în Suedia, Germania, Franța și Danemarca. A fost de asemenea profesor de drept roman la Universitatea din Upsalla, precum și președinte al Comisiei de Vrăjitorie din Hälsingland formată pe 23 Octombrie 1672.
Desi si-a castigat reputatia de expert in domeniu, legatura sa cu profesorul Olof Rudbeck si preotul Nils Rabenius i-a adus acuzatii de falsificator de documente.
Olaus Rudbeck
„Already in the dissertation on Zamolxis, L(undinus) invokes a parchment in his possession which in a riddled ancient language attests to the Pythagorean disciple’s activities in Sweden! L’s efforts were not limited to imaginative authorship. Obviously, he also sought through document forgery to win support for his theses. L(undinus) was for many years in close contact with a well-known collector and forger of historical documents, the priest Nils Rabenius(Ahnlund). L(undinus)’s role has not been fully clarified. It is uncertain to what extent known forgeries, such as Agapetus II’s bull, derive from L(undinus)’s own activities, added in collaboration with Rabenius or completely performed by him.”
Sursa: Carl Lundinus – Dicționarul Biografic Suedez
Traducere:
Deja în dizertația despre Zamolxis, Lundinus a invocat un pergament aflat în posesia sa, care atestă într-o limbă antică neclară, activități ale discipolilor lui Pitagora în Suedia! Eforturile lui Lundinus nu au fost limitate la paternitatea imaginară. În mod clar el a căutat ca prin falsificarea de documente să demonstreze ideile din tezele lui. Lundinus a fost în contact mulți ani cu un cunoscut colecționar și falsificator de documente istorice, preotul Nils Rabenius. Rolul lui Lundinus nu a fost clarificat însă în totalitate. Este neclar în ce măsură falsificări de documente cunoscute, cum ar fi bula Papală a lui Agapetus al II-lea, reprezintă munca lui Lundinus, a fost făcută în colaborare cu Rabenius sau a fost făcută complet de către el.
Tot din informația oferită de dicționar aflăm că Lundinus a publicat respectiva bula papală, falsificată în mod evident. Trebuie menționat faptul că nu această bulă papală conținea informații despre Zamolxis, ci acel pergament pe care Lundinus spune că îl avea. Autorii dicționarului pun sub semnul întrebării informațiile din teza despre Zamolxis, tocmai din cauză că Lundinus a publicat această bulă papală falsificată, precum și din cauza legăturii lui strânse cu preotul Rabenius, căruia îi mulțumește și spune ce importanță a fost colaborarea dintre ei.
Notă! Dicționarul Biografic Suedez este o publicație începută în anul 1917, din 1962 sub auspiciile statului, iar din 2009 face parte din operațiunile Arhivelor Naționale și formează propria unitate.
[embeddoc url=”http://istorieveche.ro/stuff-to-see/uploads/2019/12/CAROLUSLUNDIUS-Zamolxius-primul-legiuitor-al-getilor.pdf” download=”all” viewer=”google”]
Surse:
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris