Dintre toate ştiinţele, istoria este cea mai nobilă pentru că se ocupă cu studierea “esenţei” omului în toate aspectele societăţii: sociale, culturale, economice, etc. Paradoxal, nu este o ştiință exactă, lucrurile stabilite în urma cercetărilor nu rămân permanent fixe, ele se pot modifica de-a lungul timpului în funcţie de dovezile care ies la iveală pe parcurs, precum şi în funcție de noile metode de studiu apărute. De aceea, este greşit a menţiona în istorie “studiu final” asupra unui eveniment. Aşa stau lucrurile şi în cazul cercetărilor despre primul legiuitor al Ţării Româneşti, iar unul dintre motivele reale pentru care am reluat această temă are ca reflexie şi faptul că de-a lungul timpului au ieşit la iveală noi dovezi care au scăpat cercetătorilor anteriori.
Istoria, de asemenea, are două valenţe: istoria ca ştiinţă, care se supune doar adevărului şi istoria ca disciplină, care se subjugă intereselor de orice natură. Legat de studiile întreprinse asupra lui Radu Negru Vodă, aceasta s-a încadrat în cele mai multe rânduri în a doua categorie. Tot acesta este şi motivul pentru care există atât de mulţi cercetători care au atât de multe păreri diferite despre primul voievod al Valahiei Mari. Unii îl plasează mai devreme în timp, alţii îl confundă cu alţi conducători (Basarab cel Mare, Nicolae Alexandru, Radu I), descălecatul îi este plasat din altă zonă decât cea de obârşie şi în cele din urmă este eliminat definitiv.
Valahia Mare “creaţia” lui Basarab sau moştenire de familie?
Toata istoriografia noastră ȋl numeşte pe Basarab ca fiind “Intemeietor”. Aşa să fie ? Haideţi sa vedem ce ne spune o notă dintr-un document aferent anului 1325 : Ștefan, fiul comitelui cuman, Parabuch din Severin, a declarant la anul 1325 că puterea regelui Carol Robert ”nu poate întru nimic să stea împotrivă şi să se compare cu puterea lui Basarab”. Vorbele lui sunt garanţia faptului că Ţara Românească nu era un stat puternic creat peste noapte de “Sfântul duh al istoricilor ”, un stat pe care Basarab nu avea cum să îl formeze în cei câţiva ani de domnie, ci era un stat unitar, cu o economie, viaţă socială şi putere armată de excepţie, consolidat în cei 24 de ani de domnie a lui Radu Negru Vodă.
Formarea statului Valah un proces normal sau aportul unie decizii cu caracter politic a lui Radu Negru Vodă ?
În ceea ce priveşte decizia “descălecatului”, acesta a fost o măsură cu un profund caracter politic, pe un fond foarte complex al evenimentelor vremurilor respective. Practic, Radu Negru Vodă a fost omul momentului, cea mai bună soluţie care ar fi adus stabilitate în zonă. Radu Negru Vodă la conducerea cnezatelor unite muntene devenea un zid foarte puternic împotriva Coroanei Maghiare şi totodată un factor de liniște pentru Nogai (al cărui vasal se pare că Radu Negru Vodă a devenit), care putea supraveghea liniştit zona Balcanilor şi în acelaşi timp, își sporea considerabil forţele şi sansele de câştig în eventualele conflicte armate cu maghiarii.
Istoria ne confirmă faptul că Nogai era un bun strateg şi diplomat, el fiind cel care a tras sforile pentru punerea la conducerea Hoardei de Aur a mai multor hani. Poate fi considerat o adevărată “eminență cenuşie” a Hoardei de Aur. Ca atare, Radu Negru Vodă a fost pentru el un pion foarte important. “Strămutarea” şi acceptarea lui Radu Negru Vodă de către valahi se face sigur cu concursul hanului Nogai. Cunoscute fiind abilităţile diplomatice ale acestuia menţionate mai sus, este clar că a găsit în Radu Negru Vodă cea mai bună soluţie în a mulţumi pe toată lumea. Nogai a luat în calcul următoarele considerente :
– Venind din Transilvania, Radu Negru Vodă îi cunoştea foarte bine pe maghiari, sistemul lor de luptă şi era un atuu în plus, având lângă el un aliat care i-ar fi facilitat mai ușor victoriile asupra maghiarilor.
– Nogai cunoştea probabil faptul că în urma incursiunii lui Radu Negru Vodă în fruntea armatelor maghiare la anul 1285, valahii precum şi căpeteniile acestora l-au privit pe descălecător ca pe un salvator. Astfel, impunerea lui ca şi conducător al valahilor ar fi fost una foarte ușoară, făra a avea oprelişti din partea conducătorilor cnezatelor muntene, cu care Radu Negru Vodă a legat relaţii de prietenie.
– Emirul de la Isaccea a fructificat în favoarea sa, faptul că Radu Negru Vodă era român. Un român putea fi acceptat conducător de către români, mai uşor decât unul de altă naţie.
De ce au ignorant istoricii noştrii documete care să ateste existenţa lui Radu Negru Vodă?
Ignorarea unor documente, precum şi clasarea altora ca fiind false, etichetate direct fără un studiu amănunţit- cam despre acest lucru se poate vorbii când discutăm despre studierea lui Radu Negru Vodă. Dureros este că odată ce documentele au fost clasate ca fiind false, au fost luate ca atare de cercetătorii ulteriori fără ca nimeni să se mai aplece asupra lor. Dintre acestea putem menționa hrisovul lui Mircea Ciobanul din data de 3 mai 1549, unde este pomenit “Negru Vodă cel Bătrân” – cel de demult, primul, întemeietorul, şi dacă exista referirea la Negru Vodă, în documente mai sunt menţiuni strict legate de Ţara Făgăraşului. Astfel că cel mai bun lucru a fost ignorarea documentului, pentru că încercarea de a-l clasa ca fiind fals ar fi fost un lucru imposibil şi este foarte uşor să elimini ceea ce nu îţi convine!
Deformarea adevarului istoric –aportul studierii părtintoare sau doar din anumite unghiuri a problematici
Deformarea adevărului istoric în ceea ce îl priveşte pe Radu Negru Vodă a rezultat şi din studierea doar a anumitor unghiuri a problematicii. Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar este prima lucrare unde sunt puse cap la cap şi îmbinate dovezi din arii cu totul diferite: documente, hrisoave, cronici române, cronici străine, dovezi arheologice, arhitecturale, heraldice, geografice, tradiții şi legende. Dacă dovezile fiecărei arii ar fi fost prezentate separat aşa cum au fost făcute până în prezent, existenţa lui Radu Negru Vodă ar fi fost pusă cel mult sub semnul ipotezei istorice, dar după cum aţi putut vedea, legarea lor duce la consfinţirea a ceea ce până la începutul secolului al XIX-lea se considera a fi un lucru normal: întemeierea Țării Româneşti a fost făcută de către Radu Negru Vodă. Un alt aspect a fost studierea superficială a unor cronici, ceea ce se traduce prin menţionarea foarte subtilă a evenimentelor relatate, precum şi interpretarea greşită sau părtinitoare a informaţiilor din ele. Putem aminti aici cronica raguzanului Giacomo Luccari, care deşi a “fost studiată” de mari istorici români, aceştia s-au rezumat în a menţiona doar că evenimentele relatate sunt doar o înşiruire de informaţii preluate greşit şi deformate, când , de fapt, prin studiul cu atenţie al textului, reies evenimentele așa cum s-au întâmplat în realitate. În plus, ar fi dus la descoperirea unor lucruri noi, care ar fi putut sta la baza emiterii unor noi ipoteze istorice despre hăţișurile mai puţin cunoscute ale istoriei poporului nostru. Tot aici putem încadra şi cronica lui Nicodim, despre care istoricii începutului secolului XX s-au grăbit a o cataloga ca fiind o scriere formată din alipirea mai multor texte copiate şi transcrise, fără însă a se face o analiză pertinentă a informaţiilor menţionate. Un argument pertinent al faptului că multe din evenimentele din cronică sunt veridice, poate fi dat şi prin menționarea unei singure informaţii din ea: plasarea lui Radu Negru Vodă (aflat în slujba regelui maghiar) care se afla în lupta cu tătarii la anul 1285 – eveniment care se pliază perfect pe informaţiile din cronicile maghiare în se afirma că ungurii aliaţi cu valahii din Transilvania au dus o campanie de alungare a mongolilor.
Restul argumentelor ȋn lucrarea : “Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar” disponibila aici:
Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre legenda, mit si adevar
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris