Lună: septembrie 2016

Ca și continuare la articolul precedent în care spuneam că Ioan a fost fratele lui Iancu de Hunedoara, aducem la lumină câteva citate din autori care au tratat persoana lui Iancu de Hunedoara și familia Huniazilor.

Camil Mureșanu – Iancu de Hunedoara (pag. 24-26)

Venirea familiei acesteia din Ţara Romînească în Ungaria este un fapt pe care îl afirmă unele cronici dar în realitate nu avem siguranţa că lucrurile s-au petrecut chiar astfel. Informaţia cronicarilor poate să fie alcătuită sub influenţa faptului, ştiut în mod sigur, că Voicu şi fraţii săi erau de origine romînă şi astfel s-a socotit, poate, că ei trebuiau să fi venit neaparat din sudul Carpaţilor. Ei puteau fi însă tot atît de bine şi romîni din Hunedoara, ţinut în care populaţia românească ce trăia în regatul feudal maghiar îşi păstrase multă vreme o organizare locală autonomă, respectată de rege şi de comiţii sau castelanii săi.
[…]
Ridicarea familiei lui Voicu, fiul lui Şerbu, prin slujbe militare la curtea regală se poate deci foarte bine încadra în procesul mai larg de ridicare a unei părţi a cnezilor hunedoreni în rîndurile nobilimii. Acest fapt ar explica mai bine legăturile de mai tîrziu ale acestei familii cu cnezii şi cu mica nobilime din Hunedoara şi Caraş. Citeste mai mult

Nota istorieveche.ro: Într-un articol precedent vorbeam despre cetatea ghiaurilor, în care aduceam aminte de inscripția în limba arabă găsită lângă fântâna din Castelul Huniazilor. Referitor la acest lucru, am observat că foarte multă lume îl denumește pe Iancu, Ioan. De fapt Ioan a fost fratele lui Iancu. Mai multe detalii în articol.

Foto

Un articol de Cornel Bîrsan

Originea lui Iancu de Hunedoara (n.cca.1405/1407 – d.1456)

Despre familia Huniazilor s-au făcut multe afirmații, opinându-se și în prezent că ar fi fost maghiar, cuman sau român. În imaginația bogată a unor cercetători, Huniazii ar fi venit în Transilvania din Țara Românească, fiind descendenții unei fiice a lui Basarab cel Mare (1315-1352) și a unui cneaz cuman. Iar Basarab ar fi descendentul unui han mongol pe nume Mengu Timur. Citeste mai mult

Pe Dealul Cetăţii din Râşnov cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparţine începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), arheologii identificând o aşezare apărată de valuri de pământ si prevăzute cu palisadă. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râşniţă, ceramică (vase piriforme, căni şi căniţe, tăvi, castroane, amfore şi strecurători) şi un topor-lamă de bronz.
În antichitatea clasică, pe Dealul Cetăţii, dacii cumidavens intemeiaza o asezare, „Comidava”. Există o ipoteză conform căreia aşezarea fortificaţă Comidava era integrată într-o centură defensivă formată din aşezarea Comidava, cetatea de la Pietrele lui Solomon, cetatea de pe Dealul Şprenghi, cetatea dacică de pe Muntele Tâmpa, cetatea din Răcădău – Valea Cetăţii şi cetatea de la Bunloc. Citeste mai mult

În curând lansăm cartea care dezbate întemeierea Țării Românești și persoana lui Radu Negru Vodă. După un efort susținut de documentare vă aducem o lumină nouă asupra evenimentelor ce s-au petrecut acum 700 de ani în Țara Românească.