Inelul cu camee al lui Negru Vodă

Inel de aur cu diametru de 15 mm, greutate 9,12 gr.

Verigă cu secțiunea trapezoidală lărgită către montură, turnată odată cu chatonul. Pe latura exterioară a verigii inscripție în limba latină cu majuscule gotice. La începutul inscripției o cruce Lancré, cuvintele despărțite de câte o rozetă. Celelalte două laturi exterioare oblice ornamentate cu romburi niellate. De o parte și de alta a monturii câte un câmp trapezoidal cu o floare inscrisă într-o stea cu opt colțuri. Într-o parte o mică inscripție: AL-MA. Chatonul oval cu margine lată și o șănțuire accentuată, poartă o piatră antică (rubin?), azi ciobită, pe care este gravat un bust de bărbat cu cunună de lauri. Marginea monturii decorată cu ornamente vegetale niellate. Inscripția în limba latină: IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI(UM ILORUM IBAT).

Inscripția „†Iesus autem, transiens per medi[um illorum, ibat]”, este versetul 4:30 din Evanghelia lui Luca : „†Iar Iisus, trecând prin mijlocul lor, s-a dus”.
Textul complet din Evanghelia lui Luca (capitol 4) la care se face referire este:

27. Și mulți leproși erau în Israel în zilele proorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curățat, decât Neeman Sirianul.
28. Și toți, în sinagogă, auzind acestea, s-au umplut de mânie.
29. Și sculându-se, L-au scos afară din cetate și L-au dus pe sprânceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie;
30. Iar El, trecând prin mijlocul lor, S-a dus.
31. Și S-a coborât la Capernaum, cetate a Galileii…

Interpretarea textului este: Isus a trecut prin lumea adunată ignorând răutățile oamenilor. Același mesaj este și în capitolul 8 din Evanghelia lui Ioan:

59. Deci au luat pietre ca să arunce asupra Lui. Dar Iisus S-a ferit și a ieșit din templu și, trecând prin mijlocul lor, S-a dus.

Inelul având o camee (piatră semiprețioasa) cu simbolizarea unui cap de femeie (conform și părerii arheologului Virgil Draghiceanu) este un inel talisman, posibil, primit în dar de Radu Negru Vodă de la Doamna Marghita. Mesajul inelului este ocrotirea persoanei care-l poartă de răutățile oamenilor și a necazurilor vieții.

Inscripția AL-MA a fost interpretată de către Vilgil Draghiceanu ca fiind inițialele meșterului bijutier care a făcut acest inel: Alexander Magister.
În contrariul acestei afirmații venim cu specificarea că însemnele bijutierului, care a făcut inelul nu se pun atât de evidente pe un inel regal, la vedere, ci cu marca în interiorul verigii, fața nevăzută.
Textul de pe inel, oarecum ilizibil poate fi mai repede înțeles ca AL-VA, iar specific lui este faptul că este scris cu caractere drepte față de inscripția religioasă latină de pe verigă care are un caracter de scriere gotic.

Considerăm că acest înscris AL-VA a fost ulterior adăugat pe inel în momentul morții domnitorului.
Cuvântul ALVA în limba maghiară înseamnă: “dormind” – gerunziu de la “a dormi”. În conștiința umană, în momentul în care un om moare se spune despre el ca “trece la cele veșnice” sau “doarme somnul veșnic”.
Inelul a fost așezat pe degetul domnitorului decedat pentru a-l feri pe acesta și în moarte de rău, prin ocrotire dumnezeiască: “Psalm 23:4. Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.”

Fragment din lucrarea în curs de editare: Întemeierea Ţării Româneşti. Radu Negru Vodă, între legendă, mit şi adevăr, autori Cornel Bîrsan, Cristian Moșneanu si Adrian Anghel.