Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenită de Procopius din Caesarea între cetățile refăcute de Justinian (De Aedificiis IV 7), menționată și de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea-cu o suprafață de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și trei porți. Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian-sec. VI p. Chr., este dublată de o fortificație cu suprafața de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limbă turcă „Cetatea Fetei”), a cărei latură de nord e comună cu cea de sud a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, către sud, se află un fort de perioadă romano-bizantină, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea-în centrul cetății-a unei basilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I – VII p.Chr.).
Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtină G și turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-și găsește analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdată cercetat în necropola romano-bizantină, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos și cameră funerară, construit din cărămizi și lespezi de piatră, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseală din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș.(text preluat din publicația proiectului „Arhetur”, 2008, ICEM Tulcea, p. 62).
Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtină G și turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-și găsește analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdată cercetat în necropola romano-bizantină, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos și cameră funerară, construit din cărămizi și lespezi de piatră, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseală din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș.(text preluat din publicația proiectului „Arhetur”, 2008, ICEM Tulcea, p. 62).
Sursa: www.tulcea.djc.ro
Sursa: arheologie-ibida.eu
Dată fiind importanța strategică a zonei Slavelor, în perioada tetrarhică (Licinius-Constantin cel Mare) se ridică un grandios sistem defensiv înglobând atât valea Slavei cât și puncte strategice situate pe înălțimi: o cetate de cca 24 ha, o fortificație de cca. 3,5 ha pe dealul Harada – anexă a cetății, și un fort la înălțimea de 158 m – tot pe dealul Harada. În ciuda acestui fapt informațiile istorice referitoare la cetate sunt sărace: polis Ibida este pomenită de Procopius din Ceasarea între cetăţile refăcute de Justinian (De aed. IV, 7). Cetatea a avut perioade de pace și prosperitate – așa cum o demonstrează descoperirile arheologice: edificiile construite, circulația mărfurilor și circulația monetară –, dar și momente critice: atacurile goților (sec. IV – perioada lui Valens-Valentinianus I), kutrigurilor (559 – perioada domniei lui Justinianus I), avaro-slavilor (sf. sec. VI- perioada domniei lui Mauricius Tiberius, începutul sec. VII- perioada împăraților Phocas și apoi Heraclius).
Sursa: arheologie-ibida.eu
Mai jos urmăriți un documentar despre Ibida:
Localizare Ibida:
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris