Un nou documentar despre civilizația dunăreană și scrierea dunăreană. După ce am trecut în revistă munca lui Marco Merlini și concluziile sale despre plăcuțele de la Tărtăria, am publicat un articol scris de Marija Gimbutas referitor la scrierea de la Turdaș și un interviu cu Haraald Haarman despre civilizația dunăreană, redăm mai jos un nou documentar despre acest subiect.
Sursa foto
Vizionare plăcută!
Cetatea Noviodunum, amplasată lângă orașul Isaccea din județul Tulcea, reprezintă un important artefact al trecutului României. Săpăturile arheologice recente au scos la iveală numeroase obiecte de ceramică, precum și pereții fortificației de piatră, un turn de apărare și o necropolă.
Turnul mare de la Noviodunum este interesant datorită nivelurilor diferite de locuire descoperite aici, datate atât în secolul XI bizantin cât și în secolele IV-VI d.Hr.
În Turnul Mare de la Noviodunum au fost identificate nouă niveluri de locuire, numerotate deocamdată de sus în jos. Primele două aparţin sec. XI bizantin, următoarele VII, sec. IV – VI p. Chr. Nivelul IX este nivelul stilobatului şi primul nivel romano-bizantin. Nivelul VIII poate fi încadrat, după descoperirile numismatice din 1997 şi 1999, din CT. I şi CT. II, în a doua jumătate al sec. al IV-lea p. Chr. Nivelul VI – primul nivel romano-bizantin puternic incendiat, este marcat de un grup de chiupuri, amplasate spre zidul de faţadă: două descoperite în CT. II în 1998 şi alte patru descoperite în 2001 în CT. III.
Mai jos este un film de prezentare al expoziției desfășurate între 2013-2014 de la Muzeul Național de Istorie din București. Găsiți informații despre tezaurul de la Agighiol, brățările dacice, precum și tezaurul de la Pietroasele.
Mare parte din artefactele prezentate la această expoziție sunt prezente la subsolul muzeului din București, în camera tezaurului.
Tezaurul de la Pietroasele
Documentarul de mai jos nu reflectă neapărat punctul de vedere al autorului site-ului istorieveche.ro însă reprezintă un adevărat izvor de informare.
Am mai discutat despre Sarmizegetusa și localizarea sa în articolele bazate pe lucrările lui Constantin Zagoriț. Am urmărit detalii despre războaiele purtate între daci și romani în Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – primul război precum și informații despre al doilea război și despre a doua capitală a Daciei în Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – al doilea război și a doua capitală a Daciei.
Urmăriți mai jos un documentar despre cetatea Capidava.
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi cetate romană, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelasi nume, Capidava. După retragerea oficală romano-bizantină din Dobrogea (circa 600) , cetatea a fost reclădită de bizantini in secolul X, adăpostind, de asemenea, și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia. (vezi sursa)
O cărămidă veche de aproximativ 1.800 de ani purtând urma piciorului unui copil de șase ani a fost descoperită de arheologi în timpul unor săpături în situl de la Colonia Sarmizegetusa Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei romane, a declarat Carmen Ciongradi, șef de șantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.
Cărămida făcea parte din sistemul de hipocaust (sistemul de încălzire) al unei clădiri aflate în incinta orașului Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Acest sistem hipocaust presupune ca podeaua clădirii să fie sprijinită pe zeci de picioare formate din cărămizi dreptunghiulare sau rotunde. Astfel, prin spațiul creat între pământ și podea, pe sub toată clădirea, poate circula un aer cald produs într-un cuptor aflat într-o latură a edificiului.