Despre Dionisie Fotino (1777 – 10 octombrie 1821) se știu extrem de puține lucruri în ceea ce privește opera lui istorică. Grec la origine din Peloponez, se stabilește în Țara Românească la începutul secolului XIX, unde devine profesor de muzică la „școala de psaltichie” din București, avându-l elev pe Anton Pann, care îl și descrie în introducerea la Bazul teoretic și practic al muzicei bisericești: „…iar acum vine rândul de a vorbi și de cei ce i-am apucat eu cu vieața, și mai întâiul pe bunul meu dascăl, serdarul Dionisie Fotino, care era din orașul Peloponezului Palea Patras și venise de se statornicise în București, unde a scris Istoria Țării Românești în trei tomuri, a versificat pe Erotocrit, a făcut și alte versuri originale, care îl vădesc că a fost un bun Istoric, Poet și Ritor.”
În acest articol ne vom opri asupra Istoriei Țării Românești în trei tomuri (Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Țării Muntenești și a Moldovei) despre care Anton Pann vorbea mai sus. Această lucrare a fost elaborată pe parcursul a 10 ani, publicarea sa a fost posibilă datorită casei de comerț brașovene a lui Zenobie Pop, iar tipărirea sa a avut loc în Viena, în decursul anilor 1817-1819.
Aceasta a fost tradusă de George Sion în anul 1859, lucrarea fiind inedită, deoarece a fost scrisă în grafie combinată, latină și slavonă. Un capitol care atrage atenția în mod deosebit, este capitolul dedicat lui Radu Negru Vodă, din tomul al II-lea. Am mai scris despre faptul că Radu Negru Vodă este întemeietorul Țării Românești, bazat pe scrierea lui Nicolae Densușianu (aici), despre cum a fost perceput acesta de-a lungul timpului (aici și aici) și despre originea transilvăneană a acestuia (aici).
Astfel, în primul capitol dedicat Țării Românești, Dionisie Fotino îl plasează pe Radu Negru Vodă ca fiind întâiul domnitor, cel care a coborât din Transilvania în anul 1245 (autorii nu sunt de acord cu acest an, însă este foarte interesant de unde a știut Dionisie Fotino acest detaliu de cronologie) și s-a instalat în Țara Românească, unde:
A fundat orașele Pitești, Argeș, Târgoviște (căruia din vechime i se zicea Triful, sau Tiriscu, după cum zice Laziu), Bucureștiul și altele; a ridicat din nou Cetatea Giurgiu, care de către romani se numea Sânt Georgiu, adică Sfântul Gheorghe; și strămutându-și tronul de la Câmpulung la Argeș, a făcut și acolo curte, și biserică domnească tot sub numele de Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, în care se află până astăzi în peristil (pridvor) și statuia lui de piatră, însă sfărâmată.
Un alt lucru menționat de Fotino este legat de episodul din cronică Țării Românești, considerată legendară la momentul actual, relativ la supunerea Basarabilor, strămoșii influentei familii a Craioveștilor de mai târziu.
Pe timpul acesta, Banatul Craiovei era populat și bine constituit sub guvernul domnilor pământeni din familia Basarabilor. Banul de atunci, văzând așezarea lui Radu-Vodă în toată întinderea Țării Muntenești, și preferând ca pe un domn așa de tare să-l aibă mai bine ca amic și apărător decât inamic și vecin amenințător, a venit împreună cu boierii săi și închinându-se lui Radu, i s-a supus de bunăvoie și cu condițiuni ca să-i fie supus totdeauna aliat, însă autonom, ca și strămoșii săi, în cârmuirea celor 5 județe, fără să se amestece domnul în nimic. Atunci Radu-Vodă l-a onorat cu titlul de veliț, adică de președinte al consiliului domnesc, și cu vargă de argint; după aceasta Banatul Craiovei s-a socotit ca loc supus Țării Muntenești, și s-a numit Romania Mică.
Mai jos găsiți cartea tradusă de George Sion din anul 1859.
Surse:
- George Sion – Dionisie Fotino – Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Țării Românești și a Moldovei, București, 1859, tomul II, pag. 4-7
- Dionisie Fotino – Istoria Daciei, Editura Valahia, București, 2008, pag. 151-155
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris
pe coperta cărții scrie țara Muntenească, iar voi scrieți țara Românească, de ce?
Un typo. Multumim. Am corectat.