Voievozii Maramureşului: Ştefan, Iuga si Bogdan Vodă al Ţarii Moldovei

Înainte de 1300 – Voievodatul de Cuhea

Primul Voievod de Cuhea menționat în documentele timpului este Micula (Nicolae) tătal lui Ștefan, Bogdan și Iuga. Într-un document din anul 1326 este pomenit Ștefan Comite al Maramureșului, fiul lui Nicolae, cel care a fost odinioară Voievod – Stephanus, filius Nicolai quondam Vaivodae, (cf. Zimmermann Werner, Urkundenbuch I, pag.407 din vol.Istoria Maramureșului de Alexandru Filipașcu, pag.40).

Nicolae este menționat cu termenul „cândva” Voievod, fiind răposat la data emiterii documentului din anul 1326.

Despre Ștefan, fratele mai mare a lui Bogdan și Iuga, ajuns Comite al Maramureșului, din păcate nu avem alte informații.

În schimb frații săi, Voievozii Iuga și Bogdan vor fi pomeniți, ulterior, destul de des în documentele maghiare ale timpului, implicați în evenimentele tulburi din Maramureș, dar mai ales în perioada ” Descălecatului” Moldovei.

În general, istoricii maghiari și nu numai, vezi, Robert Rösler, Engel Pál, susțin faptul că românii și rutenii ar fi fost colonizați pe terenurile pustii din Maramureș la începutul secolului al XIV-lea (?!).

La fel și Bogdan Voda ar fi fost adus dintr-o zonă a Serbiei (?!) împreună cu supușii săi, iar urmare a serviciilor militare făcute lui Carol Robert de Anjou ar fi primit de la acesta ca danie ținuturile Cuhei. (?!)

Ori documentul din 1326 referitor la Comitele Ștefan și Voievodul Nicolae (Micula) dovedeste vechimea și continuitatea acestei familii celebre maramureșene!

Prezența lui Nicolae ca și Voievod al Maramureșului și ascensiunea fiului său Ștefan la rangul de Comite al Maramureșului, nu poate decât să confirme vechimea și importanța acestei familii voievodale românești în comunitatea maramureșeană.

Teoria privind colonizarea ținuturilor Maramureșului cu români la inceputul secolului al XIV-lea este contrazisă de însăși actele oficiale ale cancelariei maghiare. Într-un document din anul 1214, românii din Maramureș apar în funcțiunea de străjeri ai codrilor – custodes silvarum a terenurilor regale de vanatoare ale regelui Andrei al II-lea (1205–1235) din Maramureș și Bereg.

Bogdan, Voievodul Maramureșului

Prima mențiune despre “ereziile” lui Bogdan al Maramuresului o avem din anul 1335, când Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, sătul de “infidelitatea” voievodului încearcă să-l mute pe acesta din Maramureș în Ungaria, pentru a putea fi mai bine supravegheat.

Se pare că regele maghiar nu va reuși să-l strămute pe acesta, deoarece îl întâlnim din nou pe Bogdan, în anul 1342, în conflict cu familiile maramureșene loiale coroanei maghiare. Convins de dezbinarea existentă între familiile maramureșene, și constient de faptul că nu va putea obține independența Maramureșului față de Regatul Maghiar, Bogdan trece, la sfârșitul anului 1342, în Modova, unde își va începe lungul drum al „Descălecatului” și a „ Întemeierii” Țării Moldovei.

Iuga, Voievodul Maramureșului

Fratele lui Bogdan, Iuga este începând din jurul anului 1353 confirmat ca Voievod al Maramureșului, fiind pomenit într-o diplomă regală ca proprietar al Cuhei alături de fii lui Stefan și Ioan.

În anul 1360, fii lui Iuga, Ștefan și Ioan sunt pomeniți ca proprietari ai moșiei Cuhea, dar cu rang de români simpli! Se pare că la aceasta dată Voievodul Iuga trecuse în cele veșnice.

Urmare acestui afront făcut de coroana maghiară, Ștefan trece în anul 1362 în Moldova alăturându-se unchiului său Bogdan. Urmare morții lui Bogdan, Ștefan va conduce pentru o perioada scurtă, între anii 1367-1368, destinul Moldovei.

Fragment din Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche (lucrare în pregătire). Autori: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel şi Cristian Moşneanu, volumul II la Istorie Furată!

---

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

1. Carturesti
2. Litera
3. Librex
4. Libris
5. Cartepedia
6. Okian.ro
7. Librarie.net
8. Compania de Librarii Bucuresti
9. Anticexlibris

---