Category Archives: Revanșa Daciei

Dacii cunoșteau alfabetul latin dinaintea ocupației. O întâmplare din timpul războaielor daco-romane.

Dacii cunoșteau alfabetul latin dinaintea ocupației. O întâmplare din timpul războaielor daco-romane.

O întâmplare puțin cunoscută, petrecută în timpul războaielor dintre Decebal și Traian, a avut loc în momentul în care legiunile romane au oprit lângă Tapae. Iată despre ce este vorba:

When Trajan in his campaign against the Dacians had drawn near Tapae, where the barbarians were encamped, a large mushroom was brought to him on which was written in Latin characters a message to the effect that the Buri and other allies advised Trajan to turn back and keep the peace.

Sursa: Dio Cassius – Roman history Citeste mai mult

Galerius – împăratul roman de origine dacică – partea III

Galerius – împăratul roman de origine dacică – partea III

galerius-1

Motto: “Odinioară, când a primit titlul de împărat, el a declarat că este duşman numelui de roman şi că vrea să achimbe titulatura Imperiului Roman cu aceea de Imperiu Dacic” – Lactantius

Prima parte aici. A doua parte aici.

Pentru ultima parte din această serie dedicată lui Galerius, propunem un fragment din lucrarea “Revanșa Daciei”, semnată de Cornel Bîrsan, în care sunt descrise operațiunile militare realizate de Galerius în timp ce a condus partea lui de Imperiu Roman. Citeste mai mult

Strămoșii noștri – semnificaţia numelor. Deosebiri între traci și daci

Strămoșii noștri – semnificaţia numelor. Deosebiri între traci și daci

Un articol de Cristian Moșneanu

După cum relatează Strabon, dacii s-au numit mai întȃi dáoi iar prima relatare despre originea numelui este consemnată de către Hesychius care afirmă că este de origine frigiană [Frigia (Phrygia) a fost o veche regiune istorică din partea central-vestică a Asiei Mici (azi Turcia), numită așa după numele populației care a stăpânit Asia Mică între căderea Regatului Hitit (sec. XIII î.C.) și cucerirea Regatului Lidiei (sec. VII î.C.). După invazia cimerienilor în secolul al VII-lea î.C. și distrugerea capitalei Frigiei (Gordion), statul frigian s-a aflat, pe rând, sub dominație străină (persană, macedoniană, romană). Extinderea cea mai mare a cunoscut-o în timpul domniei regelui Midas. În Frigia se afla Nodul Gordian, cel care va fi tăiat de către Alexandru cel Mare.] și s-ar traduce prin lup. Citeste mai mult

Valea regilor traci sau valea regilor geţi ? ( partea II)

Valea regilor traci sau valea regilor geţi ? ( partea II)

Un articol de Cornel Bîrsan

Citim tot mai des, în ultima vreme, despre descoperirile arheologice din Bulgaria, efectuate în secolul trecut sau în secolul acesta.

Voi prelua de pe Net si Wikipedia câteva din aceste informaţii:

1. „Mormântul tracic de la Kazanlăk(în bulgara Казанлъшка гробница, transliterat: Kazanlășka grobnița) este un mormânt tracic de tip stup în apropierea orașului Kaznlak, în centrul Bulgariei.

Descoperit în anul 1944, mormântul este situat în apropiere de capitala antică tracică Seuthopolis și face parte dintr-o necropola mare, de origine tracică. Mormântul cuprinde un coridor îngust și o cameră de înmormântare rotundă, care sunt decorate cu picturi murale reprezentând un tânăr cuplu trac la o ceremonie funerară. Picturile murale sunt memorabile pentru caii splendizi și mai ales pentru gestul de adio, în care cuplul și-a apucat reciproc încheieturile mâinilor, într-un moment de tandrețe și egalitate. Picturile sunt capodoperele artistice descoperite pe teritoriul Bulgariei, datând din Perioada Elenistica, cel mai bine conservate.” Citeste mai mult

Valea Regilor Traci sau Valea Regilor Geţi ? ( partea I)

Valea Regilor Traci sau Valea Regilor Geţi ? ( partea I)
În ultima vreme se face o puternică mediatizare a Văii Regilor Traci, precum şi a mormântului de la Sveştari din Bulgaria. Din păcate vestigiile descoperite sunt etichetate ca fiind de origine tracică prin prisma şi insistenţa istoricilor şi autorităţilor bulgare. Această denaturare a istoriei nu este nouă, situaţia fiind speculată din cele mai vechi timpuri. Mulţi dintre istoricii nostri clasici au facut aceleaşi greşeli începând cu Niolae Iorga, ajungându-se la Constantin C.Giurescu şi culminând cu Iosif Constantin Drăgan, care a creat un adevărat cult faţă de traci, prin cele trei carti scrise de el (Noi tracii, Mileniul Imperial al Daciei şi Imperiul Romano-Trac), dând prin aceasta şi mai multă apa la moara istoricilor bulgari, slav, rusi, s.a. Din păcate noi românii suntem foarte ignoranţi în studiul aprofundat al documentelor istorice. Respectiv, nu CITIM TOT !!! La ce mă refer ? În toate cărţile de istorie, geto-dacii, sunt prezentaţi prin prisma unei fraze a lui Herodot, şi atât: „ Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după cel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar întelege între ei, ei ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotinţa mea. Dar acest lucru este cu neputinţa şi niciodată nu se va înfăptui. De aceea sunt aceştia slabi.” Această frază a dus la uluitoarea teorie că geto-dacii fac parte din poporul trac, mai ales că se pomenea „imensitatea acestui popor in Balcani” , lucru de mare laudă pentru istorici români !!!. Dar din păcate istoricii noştri nu continuă fraza lui Herodot în nici o lucrare de specialitate. Aşa că am s-o fac eu: „

Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleaşi la toţi, î Citeste mai mult

Revanșa Daciei – autor Cornel Bîrsan

Revanșa Daciei – autor Cornel Bîrsan

Astăzi publicăm integral, în format electronic, manuscrisul cărții “Revanșa Daciei”, scrisă de autorul Cornel Bîrsan și lansată în anul 2003 la editura Obiectiv din Craiova. Mai jos găsiți cuprinsul acesteia. Pentru navigare dați click pe titlul fiecărui capitol.

Vechea civilizație europeană – Pelasgii (I) Vechea civilizație europeană (II) – SCRIEREA PELASGĂ Vechea civilizație europeană (III) – CONFRUNTAREA Conflictul Geto-Persan

Conflictul geto – macedonean Citeste mai mult

Lucruri inedite despre daci, din istorie (I)

Lucruri inedite despre daci, din istorie (I)

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Birsan 

Printre primele menţiuni legate de existenţa omului primitiv din epoca de piatră, se strecoară şi o ’’povestire’’ stranie înscrisă pe un perete de grotă din zona Buzăului. Dar să redăm un fragment din articolul lui Nicolae Cristache:

Într-o zonă muntoasă din judeţul Buzău, pe baza unei metode fotocinematografice proprii, de comparaţie a culorilor dinLucruri inedite despre daci din istorie (I) vegetaţia solului şi a unor legende locale care povestesc că de mult, tare de mult, dincolo de munte era tărâmul Luanei, unde se găsea o cetate cu ziduri imense deasupra căreia strălucea ziua şi noaptea un Soare aidoma astrului zilei şi care cetate, a fost distrusă prin foc de către vrăşmaşi, astfel că de atunci nici iarbă n-a mai crescut şi nici picior de fiare n-o mai călcat, s-au găsit o serie de vestigii arheologice dintre care unele depuse la muzeul militar central din Bucureşti. Pe un mare platou, mărginit de munţi si de râpe adânci, s-au descoperit aşezări umane gigant din epoca străveche a pietrei cioplite şi continuând fără întrerupere până târziu. Sub stratul arheologic corespunzător epocii pietrei cioplite, a fost descoperit un număr mare de tuburi dintr-un material asemănător oxizilor metalici, dispuse în sol sub formă de radiator, care nu s-a putut deduce ce reprezintă. Într-o grotă, sub inciziile din epoca fierului, a fost descoperită o scenă de lupte de domeniul fantasticului. Dinspre stele, Terra este atacată de o navă spaţială propulsată de un lung jet de flăcări. În întâmpinarea ei, de la sol, pornesc două rachete de interceptare. În faţa navei cosmice este un arc întins cu săgeata îndreptată spre vehiculul spaţial.” Citeste mai mult

Invazia

Invazia

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

’’Informaţiile  despre primul habitat al triburilor ce vor constitui mai târziu poporul ungar, după migrarea lor în Câmpia Panonică, sunt destul de confuze. Studiul limbii a arătat că este vorba de elemente de origine fino – ugrică, analoage cu cele care populează încă Siberia vestică, amestecată cu triburi turcice; aceste din urmă au furnizat clasa conducătoare. Nu este imposibil ca însuşi numele de  =unguri= sub care îi cunoaşte Europa după instalarea lor în Panonia să fi derivat din cel de  =onogurii=, trib turcic înrudit cu protobulgarii.’’ (Gheorghe I. Brătianu – Marea Neagră) Citeste mai mult

Comunitatea Valaho-Slavă și Imperiul Bizantin

Comunitatea Valaho-Slavă și Imperiul Bizantin

Comunitatea Valaho-Slavă și Imperiul Bizantin

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

În general, cărţile noastre de istorie, tratează evenimentele din sec. V şi până în sec. VIII / IX cu două fraze dogmatice:
1)    Pătrunderea slavilor în spaţiul Intracarpatic; convieţuirea cu populaţia daco-getă; participarea acestora la procesul de etnogeneză a poporului român.
2)    Imperiul Bizantin menţine legăturile economice şi culturale dintre romanitatea nord Dunăreană şi cea din Imperiu.
Destul de false ambele formulări, prin imaginea pe care încearcă să ne-o transmită, despre acea perioadă. În primul, rând slavii, au apărut pe teritoriul ţării noastre în jurul anului 460 şi după o scurtă perioadă de tatonare a reacţiei băştinaşilor, în anul 477 înregistrăm o alianţă între cele două popoare. Citeste mai mult

Dacii în Spania lui Traian

Dacii în Spania lui Traian

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

Să ne întoarcem puţin la goţi (vizigoţi) şi la momentul anului 410, al cuceririi oraşului Roma. Pentru a lămuri confuzia dintreDacii în Spania lui Traian goţi şi geţi, voi folosi termenul de daci.
Cunoaştem participarea unor contingente dacice alături de goţi, se pare că în număr destul de mare dacă cronicarii nu uită să o facă. Poate mulţi vor fi sceptici în acest fapt şi vor infirma orice legătură dintre geţi şi goţi şi vor nega participarea primilor la atacurile Romei. Dar îi voi ruga să-şi explice atunci prezenţa dacilor alături de vizigoţi în Gallia (Franţa) şi Spania şi implicaţiile acestui fapt.
În anul 411, vizigoţii pun bazele unui regat germanic cu capitala la Tolosa (actuala Toulouse), iar din 415 îşi extind acest imperiu anexând şi o mare parte din Spania unde vor rezista până la venirea arabilor, în anul 711. Pentru a fi mai concret în explicarea modului cum dacii au avut un rol preponderent în întemeierea Spaniei şi pentru a nu fi acuzaţi de originalitate mă voi folosi de textul lui Busuioceanu, omul care a studiat şi reflectat, mulţi ani la rând printre documente la această problemă: ’’îmi închipui că această parte a cronicilor spaniole n-a fost cercetată de istoricii români, dacă nu s-a observat până acum că, pentru cronicarii spanioli, adică pentru toţi, nu Dacia a fost fondată de un împărat iberic sau are a-şi căuta vreo urmă între hispanici, ci dimpotrivă hispanicii sunt descendenţi din din geţi sau daci şi Spania a fost fondată la a patra ei întemeiere, cea definitivă în sec. al V-lea, de poporul de la Dunăre’’.
Cum altfel se pot explica precizările făcute de Orosius: ’’geţii, cei care şi acum se cheamă goţi?’’ şi Isidor din Sevilla, care pe jumătate got, susţine identitatea geţilor cu a goţilor pomenind în cronicile sale numele unui rege Vitiza Getico.
Alţi cronicari spanioli precum Iordanes, care atribuie istoriei goţilor personalităţi celebre ale dacilor precum Deceneu, Burebista, Zamolxe, sau Lucan care afirmă într-un vers că geţii trebuiau să năvălească în Spania şi potrivit unei voinţe divine să înceapă noua istorie a poporului hispanic, ne relevă rolul supercivilizator al dacilor.
De ce viitoarea clasă conducătoare spaniolă îşi întemeiază nobleţea pe ascendenţa dacă?
De ce apar în genealogia poporului hispanic: ’’Don Dicineo, Don Zamolxen, Don Decibalo, Don Burebista?’’
De ce pe scutul Regilor Catolici Spanioli apar simbolurile dacilor: jugul şi săgeţile?
De ce de afirmă Sfântul Isidor următoarele: ’’Roma însăşi învingătoarea tuturor popoarelor, a trebuit să slujească supusă – famula – şi să primească jugul triumfului getic?’’
De ce cu mult înaintea descoperirilor lui Alexandru Busuioceanu, Nicolae Densuşianu căuta similitudini în denumirile de localităţi din Spania şi Dacia?
De ce dacii, în drumul lor în Europa, nu s-au aşezat în Germania laolaltă cu celelalte triburi germanice, fiind cu vizigoţii, ci au ajuns tocmai în Gallia şi Spania? Oare nu dacii existenţi în rândurile lor au inspirat această alegere teritorială? Dacii nu s-au simţit oare atraşi de verii lor primari de la începuturile civilizaţiei Vechii Europe?
Mai este cazul de a susţine teoria romanizării când nu se ştie exact cine pe cine a romanizat?
Iată cum, după ce au cucerit Roma şi au jefuit-o, după cum şi-au pus amprenta spiritualităţii lor asupra civilizaţiei  franceze şi după ce întemeiază Spania, Dacii îşi iar revanşa asupra lui Traian învingându-l la el acasă! Citeste mai mult