Category Archives: istorie veche

Cetatea Vicina – insula Păcuiul lui Soare

Cetatea Vicina – insula Păcuiul lui Soare

Al doilea sit ca mărime din ţară, după Sarmizegetusa se afundă, din păcate, în apele nemiloase ale Dunării. Ruinele cetăţii Vicina din insula Păcuiul lui Soare, unul din oraşele dispărute din România, a devenit una dintre atracţiile judeţului Călăraşi.

E un loc rupt de civilizaţie. Ca să ajungi la unul dintre oraşele dispărute din România trebuie să pleci dis-de-dimineaţă din Călăraşi spre Ostrov, în apropiere de Silistra, la graniţa cu Bulgaria. Până la Păcuiul lui Soare faci mai bine de o oră. Călătoria până la Păcuiul lui Soare te poată într-o lume magnifică. Descoperi o plajă cochetă, cu nisip fin, unde te poţi bronza în voie. Un peisaj de poveste. Dacă te încumeţi să porneşti printre tufişuri şi copaci vei descoperi cetatea.

Citeste mai mult

Dovezile care arată că Târgovişte a fost capitala Imperiului Tergaistai

Dovezile care arată că Târgovişte a fost capitala Imperiului Tergaistai

Specialiştii afirmă că spaţiul actual urban şi periurban al Târgoviştei face parte din vastul areal de antropogeneză european-asiatic, mărturie stând probele arheologice prelevate din interfluviile Ialomiţa – Dâmboviţa (vest) şi Ialomiţa – Cricovul Dulce (est).

În urmă cu până la un milion de ani, în Paleolitic, în arealul Târgoviştei, trăiau elefanţi dar şi urşi de peşteră, potrivit descoperirilor făcute la Podul Teiş – s-au găsit rămăşiţe de elefant fosil (Elaphus primigenius blum) şi molari de urs de peşteră.    Ultima atestare a existenţei mamuţilor pe teritoriul ţării noastre este de 10.000 de ani.

Citeste mai mult

Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara? Documente – partea I

Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara? Documente – partea I

Ca și continuare la articolul precedent în care spuneam că Ioan a fost fratele lui Iancu de Hunedoara, aducem la lumină câteva citate din autori care au tratat persoana lui Iancu de Hunedoara și familia Huniazilor.

Camil Mureșanu – Iancu de Hunedoara (pag. 24-26)

Venirea familiei acesteia din Ţara Romînească în Ungaria este un fapt pe care îl afirmă unele cronici dar în realitate nu avem siguranţa că lucrurile s-au petrecut chiar astfel. Informaţia cronicarilor poate să fie alcătuită sub influenţa faptului, ştiut în mod sigur, că Voicu şi fraţii săi erau de origine romînă şi astfel s-a socotit, poate, că ei trebuiau să fi venit neaparat din sudul Carpaţilor. Ei puteau fi însă tot atît de bine şi romîni din Hunedoara, ţinut în care populaţia românească ce trăia în regatul feudal maghiar îşi păstrase multă vreme o organizare locală autonomă, respectată de rege şi de comiţii sau castelanii săi.
[…]
Ridicarea familiei lui Voicu, fiul lui Şerbu, prin slujbe militare la curtea regală se poate deci foarte bine încadra în procesul mai larg de ridicare a unei părţi a cnezilor hunedoreni în rîndurile nobilimii. Acest fapt ar explica mai bine legăturile de mai tîrziu ale acestei familii cu cnezii şi cu mica nobilime din Hunedoara şi Caraş.

Citeste mai mult

Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara?

Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara?

Nota istorieveche.ro: Într-un articol precedent vorbeam despre cetatea ghiaurilor, în care aduceam aminte de inscripția în limba arabă găsită lângă fântâna din Castelul Huniazilor. Referitor la acest lucru, am observat că foarte multă lume îl denumește pe Iancu, Ioan. De fapt Ioan a fost fratele lui Iancu. Mai multe detalii în articol.

iancu-de-hunedoara

Foto

Un articol de Cornel Bîrsan

Originea lui Iancu de Hunedoara (n.cca.1405/1407 – d.1456)

Despre familia Huniazilor s-au făcut multe afirmații, opinându-se și în prezent că ar fi fost maghiar, cuman sau român. În imaginația bogată a unor cercetători, Huniazii ar fi venit în Transilvania din Țara Românească, fiind descendenții unei fiice a lui Basarab cel Mare (1315-1352) și a unui cneaz cuman. Iar Basarab ar fi descendentul unui han mongol pe nume Mengu Timur.

Citeste mai mult

Cetatea dacică Comidava

Cetatea dacică Comidava

Pe Dealul Cetăţii din Râşnov cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparţine începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), arheologii identificând o aşezare apărată de valuri de pământ si prevăzute cu palisadă. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râşniţă, ceramică (vase piriforme, căni şi căniţe, tăvi, castroane, amfore şi strecurători) şi un topor-lamă de bronz.
În antichitatea clasică, pe Dealul Cetăţii, dacii cumidavens intemeiaza o asezare, „Comidava”. Există o ipoteză conform căreia aşezarea fortificaţă Comidava era integrată într-o centură defensivă formată din aşezarea Comidava, cetatea de la Pietrele lui Solomon, cetatea de pe Dealul Şprenghi, cetatea dacică de pe Muntele Tâmpa, cetatea din Răcădău – Valea Cetăţii şi cetatea de la Bunloc.

Citeste mai mult

Întemeierea Țării Românești. Radu Negru Vodă, între legendă, mit și adevăr

Întemeierea Țării Românești. Radu Negru Vodă, între legendă, mit și adevăr

În curând lansăm cartea care dezbate întemeierea Țării Românești și persoana lui Radu Negru Vodă. După un efort susținut de documentare vă aducem o lumină nouă asupra evenimentelor ce s-au petrecut acum 700 de ani în Țara Românească.

coperta

Inelul cu camee al lui Negru Vodă

Inelul cu camee al lui Negru Vodă

inelul-cu-camee-al-lui-Negru-Voda

Inel de aur cu diametru de 15 mm, greutate 9,12 gr.

Verigă cu secțiunea trapezoidală lărgită către montură, turnată odată cu chatonul. Pe latura exterioară a verigii inscripție în limba latină cu majuscule gotice. La începutul inscripției o cruce Lancré, cuvintele despărțite de câte o rozetă. Celelalte două laturi exterioare oblice ornamentate cu romburi niellate. De o parte și de alta a monturii câte un câmp trapezoidal cu o floare inscrisă într-o stea cu opt colțuri. Într-o parte o mică inscripție: AL-MA. Chatonul oval cu margine lată și o șănțuire accentuată, poartă o piatră antică (rubin?), azi ciobită, pe care este gravat un bust de bărbat cu cunună de lauri. Marginea monturii decorată cu ornamente vegetale niellate. Inscripția în limba latină: IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI(UM ILORUM IBAT).

Citeste mai mult

Monede din perioada geto-dacică descoperite în Vrancea

Monede din perioada geto-dacică descoperite în Vrancea

“Tezaurul, compus din monede aflate într-o stare foarte bună, prezentând pe avers capul lui Zeus cu barbă, iar pe revers un cal în mișcare cu o cruce, au o greutate cuprinsă între 10 și 13 grame. Au fost depozitate în casa de bani. Urmează a fi efectuat testul confirmării datării, care ar putea atesta o descoperire ce ar fi unicat în Vrancea”, a declarat pentru AGERPRES directorul Direcției pentru Cultură Vrancea, Traian Negulescu.

El a mai spus că, în zilele următoare, arheologii vrânceni vor merge împreună cu persoana care a descoperit monedele pentru a vedea locul în care au fost găsite și a prospecta existența unui eventual sit istoric geto-dacic.

Citeste mai mult

Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa

Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare. Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit ”murus dacicus” sau în traducere liberă ”zidul dacic”. Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Citeste mai mult

Templu dacic, descoperit de arheologi la cetatea din Valea Zânelor

Templu dacic, descoperit de arheologi la cetatea din Valea Zânelor

O echipă coordonată de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua săptămâna aceasta săpăturile arheologice la cetatea dacică din Valea Zânelor-Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumină a unui templu descoperit în urmă cu aproape trei ani.

Dr. Viorica Crișan a declarat, pentru AGERPRES, că zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ, iar săpăturile au început trei ani mai târziu.

Citeste mai mult