Ideea Unirii Principatelor Române sub numele de Dacia

Ideea Unirii Principatelor Române sub numele de Dacia

Era un deziderat mai vechi, începând de la Petru Rareş, domnitor al Moldovei şi Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, înfăptuită de Mihai Viteazul si pe urmă dorită de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Domnitorul Ţării Româneşti, Radu Serban, în anul 1603, care avea toată posibilitatea militară de a uni Muntenia cu Transilvania, a renunţat în ultimul moment, temâdu-se de interventia austriecilor şi a turcilor.


Ideea de Unire a Principatelor a fost reformulată între anii 1837-1838 de către Ion Câmpineanu (n. 1798 – d. iunie 1863), fiul Luxandrei şi al boierului Scarlat Câmpineanu.
Ion Câmpineanu, ofiţer în miliţia naţională formată de către Alexandru Dimitrie Ghica, cu grad de maior, decorat cu „Sfântul Vladimir” de generalul Pavel Kiseleff, a înfiinţat “Partida Naţională”. Ion Câmpineanu, în anul 1838, a redactat „Actul de unire şi independenţă” prin care se solicita înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectoratului ţarist şi unirea Principatelor într-un regat al Daciei. Documentul a fost prezentat Adunării Obşteşti a Ţării Româneşti cu prilejul discutării articolului adiţional la Regulamentul Organic, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.
Urmare acestui fapt, Ion Câmpineanu, a fost întemniţat timp de trei ani la Mărgineni, apoi la Plumbuita.
În schimb, ideile şi dezideratul lui Câmpineanu au devenit ideea de bază a revoluţionarilor de la 1848 şi ulterior a unioniştilor dintre anii 1857-1859 !

Ion Campineanu


Ion Ghica (n.1816 – d.1897), marele revoluţionar paşoptist, spunea în discursul prezentat la înmormântarea lui Ion Câmpineanu, in anul 1863: “Văzut-aţi un bătrân gârbovit înainte de ani, care abia-şi ducea picioarele până în grădina Cişmigiului, unde rămânea ore întregi pe-o laviţă cu capul plecat spre piept? Acelor care-i vorbiau, le răspundea cu râs sau cu plâns, după cum subiectul vorbei îi aducea suveniruri vesele sau triste ale vieţii sale. Trecătorii se descopereau cu respect înaintea lui. Iar bătrânii se opriau locului să-l arate copiilor. Acela era Câmpineanu, marele patriot-o umbră care trece ca o protestare vie în contra nedreptăţilor, apăsărilor şi a persecuţiilor”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *