Fragment “Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre realitate, mit si adevar”

Fragment “Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre realitate, mit si adevar”

Introducere sau care este motivaţia unei scrieri despre Radu Negru Vodă și Întemeierea Țării Românești

A scrie o carte despre Radu Negru Vodă și “Descălecatul Țării Românești” este o provocare și în același timp o dovada de curaj.

Mulţimea lucrărilor și a articolelor scrise de către istoricii și cercetătorii români dar si straini, și a concluziilor acestora nu te duc decât la ideea renunţarii abordării unui asemenea subiect!

Cercetarea și concluziile marilor noștri istorici sunt unanime, negarea existenţei persoanei și identităţii celui care a fost Radu Negru Vodă și eliminarea în totalitate a ideii de “Descălecat” și Întemeiere a Ţării Românești!

Care sunt motivele acestei negări, susţinute pe o perioadă de peste 150 de ani, începând din secolul al XIX-lea, reevaluate și în ziua de azi, și puse în aceași lumină a negării unui eveniment istoric crucial pentru Ţara Românească, le vom dezvălui în prezenta lucrare.

Prezentarea noastră se dorește una strict știinţifică, folosindu-ne mai ales de dovezile documentare și arheologice, a rezultatelor cercetărilor genetice și fizico-chimice, a studierii stilurilor arhitectonice ale bisericilor și cetaţilor atribuite lui Radu Negru Vodă, dar și a informaţiilor transmise prin tradiţii populare.

Cartea poate fi achizitionata de pe site-ul editurii Librex.

coperta_carte

Dogma oficială a istoricilor nostri aferentă la Radu Negru Vodă și a evenimentului numit “Descălecat și Întemeierea Ţării Românești” este simplificată prin excluderea din istorie a personajului numit Radu Negru Vodă și a atribuirii evenimentului Întemeierii statului medieval al Ţării Românești lui Basarab I. Începând de la acesta și până la apariţia primului domn fanariot Nicolae Mavrocordat la anul 1716, dinastia Basarabilor va domni prin reprezentanţii săi în Țara Românească peste 390 de ani! Nimic mai fals și imposibil de dovedit faptic și documentar. Aceste manipulări ale istoriei s-au făcut din cele mai vechi timpuri, cronicarii, istoricii sau cercetătorii întrecandu-se în a recrea istoria după necesităţile politice ale conducătorilor timpului respectiv și a intereselor de stat sau chiar personale.

Una dintre cele mai celebre teorii dogmatice a fost creată de către istoricii români și străini privind romanizarea forţată a dacilor. Este imposibil de demonstrat o asemenea teorie, valabilă doar în cazul exterminării Dacilor Liberi din Muntenia, Moldova si Maramureș! O altă teorie la fel de ridicolă este ipoteza formării poporului român la sud de Dunăre (în Balcani) și migrarea acestuia, prin jurul anilor 1285 d.Hr. în Muntenia, Transilvania și Moldova.

De asemenea, în ciuda faptului că există documente privind modul cum s-a “Întemeiat Ţara Moldovei”, și în prezent în cărţile de istorie se scrie negru pe alb că primul domnitor al Moldovei a fost Dragoș Vodă. Un alt fals al istoriografiei românești. Dragoș, numit Vodă, de către cărturarii și istoricii noștri, a fost în realitate un Cneaz maramureșan, trimis de catre regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342-1382) în fruntea oștilor maghiare și maramureșene pentru blocarea invaziilor tătare, predispuse să atace în mod regulat Transilvania și Regatul Maghiar. Rangul acordat lui Dragoș era cel de Markgraf (căpitan regal) și nu de “Voievod al Moldovei“.

În ultimul timp se caută eliminarea altui domnitor din istoria românilor, Bogdan, Voievodul Maramureșului și Întemeietorul Ţării Moldovei. Sunt multe afirmaţii susţinute ale unor istorici și arheologi care doresc să impuna un alt fals istoric: existenta unei familii locale moldave a Mușatinilor, care au ocupat tronul Moldovei, după moartea ultimului descendent a lui Bogdan! Ori numele dinastiei Mușatinilor se trage de la fiica lui Bogdan I; în mod corect istoricii trebuiau să numeasca dinastia moldavă a Bogdăneștilor și nu a Mușatinilor (vezi și opinia lui Constantin Rezachievici).

Tot un alt hobby al istoricilor noștri a fost legitimarea unei legături între familia Mușatinilor și a Basarabilor. S-au presupus care mai de care legături de sânge fanteziste:

Strămoșii lui Dragoș Vodă, rude cu o ramură a familiei Basarabilor, plecaţi din Oltenia și stabiliţi în Maramureș (B.P.Hașdeu);
Basarabii plecaţi din Moldova, respectiv Basarabia și stabiliţi în Oltenia (C.Cantacuzino);
Mușatinii au fost o ramură a familiei Basarab, primul domn al acestei ramuri fiind Costea Mușat (Octav – George Lecca);
Bogdan I al Maramuresului ar fi fost din familia Basarabilor din Oltenia (D. Căprăroiu).

Această falsificare și modificare a istoriei s-a practicat și se practică și în prezent în întreaga lume. Care sunt motivele și interesele prefacerii istoriei? Citiţi un scurt text al unui scriitor american referitor la această inovaţie savantă de ieri și de azi a istoricilor și cercetatorilor:

“Istoricii obișnuiau să considere căderea Romei ca pe un punct de ruptură care delimita lumea antică de cea medievală, dar, începând cu anii ’70 ai secolului trecut, lumea academică explorează un nou punct de vedere. Astăzi, întreaga perioadă dintre 200 si 800 d.Hr. e privită ca o singură perioada de tranziție, numită “Antichitatea târzie”. Cei care promovează această viziune au uneori tendința de a minimaliza violența asociată cu invaziile barbarilor și chiar de a protesta când li se zice “barbari”. De fapt, unii specialiști susțin că prăbușirea Imperiului Roman de Apus e supraevaluată ca piatră de hotar și că prefacerile care au schimbat cu repeziciune fața Europei se datorează, în principal, migrației pașnice a triburilor nomade, care au impus o nouă clasă conducătoare, dar au fost asimilate pe plan cultural în răstimp de aproximativ două generații.

Această concepție este populară mai ales la englezi, americani si germani, dat fiind că ei sunt descendenții barbarilor pomeniți mai sus, care acum ar părea mai puțin barbari. Într-un sens mai larg, nu este decât una dintre acele mutații din istoriografie prin care foștii barbari (vandali, mongoli, zuluși, vikingi) sunt reabilitați, în vreme ce fostele modele ale civilizației (romanii, britanicii) sunt împroșcate cu noroi. Din când în când, învățații se plictisesc de epocile de aur supraevaluate și își mută atenția asupra fostelor epoci întunecate. Lucrul acesta se întâmplă iar și iar, pentru ca după o vreme accentele să se schimbe, si n-ar trebui să-i luăm în serios. [Matthew White – Marea carte a inumanității. O istorie a ororilor în 100 de episoade]

Despre Radu Negru Vodă, Întemeierea Ţarii Românești și neamul Basarabilor s-au scris mii de lucrări și articole. Încă din secolul al XVI-lea istoricii străini și ulterior cei români vor acorda o atenţie deosebită persoanei celui care a fost primul domn al Ţării Românești și a evenimentului istoric numit “Descălecat”. Chiar dacă opinia cronicarilor și a istoricilor este diferită, unii dintre ei admitând existenţa ca personaj istoric a lui Negru Vodă, marea majoritate îl neagă ca și existenţă sau eventual îl asimilează cu alţi domnitori (Basarab I ori Radu I).

La data terminării lucrarii mele “Istorie Furată, cronică românească de istorie veche”, am considerat ca am reușit sa prezint in capitolul “Negru Vodă”, o analiză și o sinteza a tuturor datelor cunoscute despre acesta, și nu mai consideram necesară reluarea acestui subiect. Capitolul destinat primului domn al Ţării Românești se dorea să imprime în conștiinţa cititorului greșeala imensă făcută de către istoricii noștri care din motive obiective sau neobiective au eliminat pur și simplu o perioadă de timp și un Domn din istoria noastră.

Fără Radu Negru Vodă și faptele lui de întemeiere și consolidare a statului feudal al Ţării Românești nu se poate explica statutul de mare Voievod a lui Basarab I și al unificării teritoriale a Munteniei. Între anii 1277/79 – 1285/90, după dispariţia lui Litovoi și a lui Bărbat, Ţara Românească devine pur și simplu un câmp de batălie al maghiarilor și mongolilor. Hanul Nogai va institui și în Ţara Românească, precum în Bulgaria, un teritoriu controlat și supravegheat de mongoli. Răscoala cumanilor din Transilvania și invazia mongolă de la 1285 în Transilvania și Ungaria vor duce la crearea premizelor desprinderii Ţării Românești de sub suveranitatea maghiară și controlul mongol. Regele Ungariei, Ladislau Cumanul și Voievodul Transilvaniei, Roland Borșa, în fruntea oștilor maghiare și transilvănene vor duce o serie de lupte împotriva mongolilor, învingându-i și alungându-i dincolo de Carpaţi. Este momentul când oști transilvănene vor trece Carpaţii în Muntenia în urmarirea mongolilor sub conducerea lui Radu Negru Vodă. Acest lucru va fi pentru Radu Negru Vodă poate primul contact efectiv angajant cu conducătorii locali și populaţia de rând din Muntenia. Expediţia din 1285 în Muntenia și relatiile create îi vor facilita Voievodului Făgărașan în anul 1290, pe timpul crizei regale maghiare, trecerea în Muntenia și începerea procesului de organizare statală.

Motivele reluării subiectului au fost însă mai multe.

În primul rând întrebările la care nu găseam răspuns, iar ulterior modul în care existența istorică a lui Negru Vodă și a evenimentului numit „Descalecatul Țării Romanesti” au fost marginalizate sau pur și simplu, negate. În cele mai multe cazuri istoricii noștri au contribuit la „mitizarea și legendarizarea” celui care a fost Negru Vodă, invocând lipsa de documente.

Dacă, în istoriografia românească, cronicarii și ulterior istoricii români nu au avut cunoștiință despre Basarab I, ca personaj istoric, dar nici despre realizările acestuia, despre Radu Negru Vodă, informațiile documentare, atestările arheologice și tradițiile populare îl identifică ca și întemeietor al Țării Românești, conducător al luptei de eliberare de sub dominația mongolă și ctitor al orașelor, mânăstirilor și bisericilor din spațiul muntenesc al sfârșitului de secol al XIII-lea și început de secol al XIV-lea.

Din multitudinea de întrebări ridicate, atingătoare de Radu Negru Vodă și a evenimentelor în care a fost implicat vom prezenta doar o mică listă de tip chestionar, la care vom încerca să răspundem pe parcursul prezentei lucrări:

De ce, începând din momentul descoperirii mormântului nr. 10 din Biserica Domnească și până în prezent, istoricii și cercetătorii români nu au atribuit rămășițele umane descoperite lui Negru Vodă, în ciuda tuturor dovezilor avute, ci au atribuit mormântul, lui Vladislav, ori Radu I sau în ultima variantă unui fabulos Prinț Negru al Țării Românești?
De ce domnitorii Țării Românești au avut teritorii, Țara Făgărașului și a Amlașului într-o Transilvanie posesie a Regatului Maghiar? În ce temei istoric regii maghiari au cedat parte din teritoriul lor, fiind cunoscută politica acestora de monopolizare a tuturor ținuturilor românești din Ardeal?
De ce pisania Bisericii Domnești de la Câmpulung îl menționează pe Negru Vodă și nu pe Basarab, chiar luând în considerare că Matei Basarab a fost acuzat de inventarea lui Negru Vodă?
De ce familia Craioveștilor, Neagoe Basarab și stolnicul Constantin Cantacuzino au inventat o dinastie a „Basarabilor”, care nu are nicio ascedenţă din Negru Vodă și Basarab I, sau, cum vor fi numite mai târziu, în istorie, din cele două familii ale Dăneștilor și ale Drăculeștilor, descendențe din linie directă a lui Radu Negru Vodă?
De ce Basarab I și Alexandru Nicolae au fost înmormântați în Biserica Domnească de la Câmpulung și nu la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș?
De ce există o Biserică Catolică la Câmpulung și un comite sas îngropat în această biserică ?
De ce este numit Basarab I Întemeietorul Țării Românești, atâta timp cât niciun document, nici tradiția populară nu amintește despre eliberarea Munteniei de sub dominația mongolă, în perioada istorică atribuită lui? De unde a preluat Basarab, numit „Întaiul”, o țara bine organizată din punct de vedere administrativ cât și militar care s-a putut opune la anul 1317 Regatului Maghiar?
De ce în perioada de timp a anilor 1309-1314, Regatul Maghiar nu a avut bani de Severin, fiind întreruptă succesiunea banilor de Severin, care data de zeci de ani?
De ce, conform atestării arheologice, cetatea Făgărașului, a fost incendiată la sfârșitul secolului al XIII-lea?
De ce există tradiții populare despre Negru Vodă în Țara Românească, Transilvania și în zona de frontieră dintre Moldova și Muntenia, și nu există tradiții populare despre Basarab I sau Alexandru Nicolae Basarab?

Un al doilea factor determinant în abordarea subiectului a fost demararea și finalizarea proiectului Genesis, care ne-a confirmat multe din supozițiile noastre, chiar dacă în general proiectul în sine a fost nefinalizat și contestat de mulți dintre istoricii români. Subiectul proiectului Genesis, inițiat de Academia Română va fi dezbătut la rândului lui în această lucrare.

Ce este important insă de amintit, de la început, este faptul că analizele efectuate pe rămăsitele umane din mormântul nr. 10 din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș trebuiau să ducă la aflarea anului morții personajului și a identității lui. Datarea cu radiocarbon avea să stabilescă anul morții: 1340 cu o marjă de eroare de 30 de ani, plus sau minus. În această situație cercetătorii s-au aflat într-un impas, doarece niciun domnitor “presupus” de ei (Vladislav I – 1377 și Radu I – 1383) nu decedase în acea perioadă! Fiind puși în fața unei intrebări majore, în spiritul unora dintre istoricii noștri, pentru a nu-l admite pe Radu Negru Vodă, cercetătorii au inventat pur și simplu un Prinț Negru al Țării Românești!

Ori printr-un calcul simplu matematic, și ţinând cont și de alte informaţii documentare, anul morţii personajului din mormântul 10 este 1315, eroarea fiind în minus doar de 25 de ani! Această dată este foarte bine menţionată în pisanii și letopiseţe ca fiind anul morţii lui Radu Negru Vodă!

Chiar cu o asemenea dovadă concretă, pe lângă multe alte dovezi documentare și arheologice, existenţa lui Radu Negru Vodă este negată în continuare de către istoricii români și elaboratorii de manuale școlare, în ultima vreme revitalizându-se teorii spectaculoase despre identitatea lui Negru Vodă (preot, cavaler templier, s.a.)!

Iar în al treilea rând meritul acestei cărţi se datorează, mai ales, mai tinerilor mei colaboratori Adrian Anghel și Cristian Moșneanu, care prin spiritul lor pragmatic si cutezator au insistat pentru reluarea și dezvoltarea subiectului, într-o abordare mai exhaustivă a tuturor datelor și informaţiilor existente până la această dată.

Bistrița, 01.09.2016

Cornel Bîrsan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *