Monthly Archives: October 2015

Scrisorile de recomandare ale lui Henric al III-lea şi Caterina di Medici pentru ilustrul principe valah Petru Dimitrie Cercel

Scrisorile de recomandare ale lui Henric al III-lea şi Caterina di Medici pentru ilustrul principe valah Petru Dimitrie Cercel
Scrisorile de recomandare ale lui Henric al III-lea şi Caterina di Medici pentru ilustrul principe valah Petru Dimitrie Cercel

Fragment din lucrarea “Istorie Uitată, Ţara Românească în perioada 1500-1600” (lucrare în pregătire), autori: Adrian Anghel, Cristian Moşneanu, Cornel Bîrsan

Petru Dimitrie CercelPetru Dimitrie Cercel, ”frumosul ce fermeca lumea cu darul cuvântului” după cum afirmă Alexandru Vlahuţă, este descendent, pe linie  paternă, al dinastiei  Basarabilor fiind fiul legitim al lui Pătraṣcu cel Bun şi frate vitreg cu Mihai Viteazul iar pe linie maternă se trage din marea familie de boieri  Slătioara,  mama lui numindu-se Voica. Citeste mai mult

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – a doua parte

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – a doua parte

Citește aici prima parte.

Mai jos aveți concluziile lui Constantin Zagoriț, care întăresc convingerea că Sarmizegetusa a fost așezată lângă actualul sat Subcetate:

03_Sarmizegetusa - Locatia Hateg-Subcetate-pag 9

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 8

Locația prezenta anumite avantaje din punct strategic, așa cum se observă și mai jos:

04_Sarmizegetusa - Functia strategica-pag 10

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 9

Mai jos este descrierea cetății Sarmizegetusa, care avea 6 porți de intrare, după cum se vede și pe planșă:

06_Sarmizegetusa-portile cetatii-pag 16-17

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 16-17 Citeste mai mult

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – prima parte

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – prima parte

În seria trecută de articole (aici și aici) am prezentat desfășurarea celor 2 războaie daco-romane, bazate pe rezumatul lucrării “Războaele lui Trajan contra dacilor” scrisă de Constantin Zagoriț. Concluzia a fost că Decebal a pierdut Sarmizegetusa după primul război, iar apoi s-a retras în a doua capitală, asupra căruia romanii au lansat atacul decisiv din al doilea război.

Într-o altă lucrare scrisă de Zagoriț, “Sarmizegethusa”, acesta reia dezbaterea asupra locației capitalei dacice, plasând-o nu în Munții Grădiștea Muncelului ci lângă satul Subcetate, de lângă Hațeg. Mai jos este reprezentat drumul romanilor de la Orșova până la Alba Iulia, care trece prin presupusa locație a Sarmizegetusei. Citeste mai mult

Cetățile dacice din Munții Orăștiei, prezentate într-un muzeu virtual 3D

Cetățile dacice din Munții Orăștiei, prezentate într-un muzeu virtual 3D

Cetățile dacice din Munții Orăștiei vor putea fi vizitate din săli multimedia dotate cu echipamente de înaltă tehnologie, dar și de pe calculatorul sau tableta de acasă, grație unui proiect ce își propune să realizeze un muzeu virtual ce va include prezentarea detaliată a acestor monumente UNESCO.

În paralel, 500 de piese arheologice, ce au fost descoperite cu ocazia săpăturilor sistematice din Munții Orăștiei, vor fi scanate de specialiști cu ajutorul tehnologiei 3D și vor completa “zestrea” muzeelor virtuale ce vor fi realizate, în colaborare, de către ingineri, informaticieni și istorici. Citeste mai mult

Laiotă Basarab- un domn mai puţin cunoscut

Laiotă Basarab- un domn mai puţin cunoscut

Laiota-BasarabDomnie : 27 aprilie 1544 – 2 iunie 1544

După încercările pe care le fac Barbu Mărăcine, Şerban din Izvorani şi Ivan Viezure, toţi pretendenţi susţinuţi de boieri răzvrătiţi, în anul 1544 mai apre un alt “binevoitor” care doreşte să îl alunge pe Radu Paisie şi să preia frâiele Ţării Româneşti.  Acest personaj este cunoscut sub numele de  Laiotă Basarab.

Despre originea acestui pretendent nu avem informaţii. După cum afirmă sasul Hironimus Ostermeryer, Laiotă era un “un voevod român din Caransebeş[1] Acest lucru atestă faptul că locul naşterii lui sau locul unde işi avea sălaşul  este Caransebeş însă despre oroginea lui  putem emite doar ipoteze: Citeste mai mult

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – al doilea război și a doua capitală a Daciei

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – al doilea război și a doua capitală a Daciei

Moto:  Şi prin aceasta se satisfăcea și dorința de glorie a lui Trajan și necesitatea de victorii militare a poporului roman
Contantin Zagoriț

În articolul anterior am început descrierea primului război daco-roman. Conform lui Zagoriț, acesta a decurs în 3 faze, pe parcursul a 3 ani(101-103):

Contantin Zagoriț – Rezumat “Războaele lui Trajan contra dacilor”, pag. 22-23

Bătălia de la Adamclisi este improbabilă în contextul de atunci, fiindcă Dobrogea era extrem de bine apărată: Citeste mai mult

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – primul război

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – primul război

Moto: Statul roman avea nevoie de clienți puternici pentru a-și apăra hotarele
Contantin Zagoriț

A doua parte aici.

Am văzut până acum că dacii cunoșteau limba latină și au demonstrat asta în timpul războaielor cu Traian, în momentul în care i-au trimis acestuia o ciupercă uriașă pe care i-au scris să se întoarcă la Roma și să încheie războiul. De asemenea, am văzut războiul din perspectiva lui Decebal, prin scrierile lui Dio Cassius, descrierea celor “3 războaie” dintre daci și romani făcută de Dimitrie Cantemir și bineînțeles, cele 23 de răscoale și războaie purtate de daci împotriva romanilor după ocupație. Citeste mai mult