Baba Novac – căpitanul sârb al lui Mihai Viteazul – partea II

Baba Novac – căpitanul sârb al lui Mihai Viteazul – partea II

Prima parte aici.

După ce Mihai Viteazul pierde Bătălia de la Mirăslau ṣi pleacă la Praga pentru a cere ajutor împăratului austro-ungar Rudolf al II-lea [1], Baba Novac intră în armata generalului imperial Gheorghe Basta [2] care are sarcina să apere Transilvania. Datorită conflictului dintre nobilii transilvăneni ṣi general, acesta din urmă, crezând că va caṣtiga bunăvoinṭa localnicilor maghiari, îl dă în mana lor pe fostul comandant din oastea lui Mihai. Ca urmare a acestui fapt, Baba Novac este adus la Cluj de soldații din serviciul lui Basta la data de 3 februarie 1601. Două zile mai târziu este executat în piața centrală a oraşului, împreună cu preotul Sescam, duhohnicul care l-a însoṭit toată viaṭa pretutindeni.

BabaNovac

Dacă arderea pe rug constituie, în acepṭiunea noastră, o moarte înfiorătoare, totuṣi, cu adevarat groaznic ṣi greu de închipuit este modul cum a fost schingiut ṣi omorât bravul general sârb. Baba Novac şi preotul sârb sunt legați de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări uriaşe iar călăii le învârtesc deasupra focului. Înainte de a fi schingiuiṭi, cei doi sunt parṭial jupuiți de piele iar apoi sunt stropiṭi, din când în când, cu apă, pentru a întinde agonia pe o durată ṣi mai mare. Execuția durează o oră şi jumătate, până în momentul în care Basta, care priveṣte acest “spectacol” de la una dintre ferestrele reşedinței princiare, cere ca victimele să nu mai fie udate cu apă şi să fie lăsate să moară. După execuție, trupurile celor doi sunt scoase în afara cetății şi înfipte în două țepe ridicate în apropierea Turnului Croitorilor. Carnea lor a fost devorată de corbi, astfel încât, după câteva zile, nu mai rămâne din ei decât oasele.

După ce primeṣte ajutorul împăratului Rudolf, Mihai Viteazul re-aliat cu generalul Basta (condiṭie impusă de împărat penturu a-i oferi ajutor) obṭine o victorie împotriva lui Sigismund Batory la Guruslău. Cei doi intră împreună în Cluj prin poarta Podului. Prudenți, clujenii iau din timp legătura cu Basta, care este de acord să nu le îngăduie oştenilor lui Mihai – însetați de răzbunare pentru uciderea lui Baba Novac – să intre în oraş. În schimb, clujenii achită solda pe trei luni a armatei lui Basta şi acceptă intrarea în oraş a unei garnizoane imperiale. Mihai Viteazul înalṭă un steag pe locul în care este ucis Baba Novac dar nu poate face nimic pentru răzbunarea lui.


[1] Rudolf al II-lea, din dinastia de Habsburg (1552-1612), a fost împărat al Austro-Ungariei (1576-1612), totodată rege al Boemiei și rege al Ungariei, principe al Transilvaniei (între 1599-1604).

[2] Gheorghe Basta, Conte de Huszt (1544-1607) a fost un general italian de origine albaneză, angajat de către înpăratul Rudolf al II-lea de a comanda forțelor habsburgice în războaiele dintre ani 1591-1606, iar mai târziu a administrat Transilvania restabilind catolicismul ca religie oficială în Transilvania.


Bibliografie:

● Marin George, Baba Novac, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, Editura Militară, Bucureṣti, 1975

● Tudor Sălăgean, Martiriul lui Baba Novac

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *