“Amorul Transilvan” şi Bogdan Petriceicu Haşdeu, vis-a-vis de Radu Negru Vodă…. !

“Amorul Transilvan” şi Bogdan Petriceicu Haşdeu, vis-a-vis de Radu Negru Vodă…. !

Manipulare istorică sau pur şi simplu ignoranţă – falsa apariţie a lui Radu Negru Vodă ȋn preajma anului 1215.

Samuil Micu (1745-1806) povesteşte că a găsit zidită în peretele caseiprotopopului Ionaş Mone o piatră cu următoarea inscripţie: “Vixit Gregorius primus Venetus, Anno Domini 1185. Genealogia authentica Monestica: Gregorius Venetus Thesaurarius Vaivodae Nigro a quo donatus quatuor vallibus cum silvis et campis….”.

Interesat de această descoperire Nicolae Densusianu s-a aplecat asupra textului, traducându-l : ” A trăit Grigorie cel dintâi Veneţianul în anul Domnului 1185.Genealogia autentică a familiei Mone:Grigore Veneţianul, vistierul lui Negru Vodă, din partea căruia a fost dăruit cu patru văi, cu păduri şi câmpuri…”

Cine a fost Ionaş Mone ?

Ionaş Mone a trăit într-o perioadă de timp cuprinsă între sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. În anul 1733 este menţionat ca şi protopop greco-catolic în localitatea Veneţia de Jos, jud.Brasov, aşezare în care era şi sediul protopopiatului.

Bogdan-Petriceicu-Hasdeu

Bogdan Petriceicu Haşdeu

Pentru Bogdan Petriceicu Haşdeu “inscripţiunea este şubredă” cu toate că Samuil MIcu, considera că totuşi Protopopul Ionaş Mone, popă fiind nu putea să născocescă o asemenea minciună ! Comentând afirmaţia lui Samuil Micu, Haşdeu, contestatar al existenţei lui Radu Negru Vodă, considera pe Samuil Micu cuprins de “amorul propriu al Transilvaniei” privind susţinerea Descălecatului Ţării Româneşti pe filiera Ardelenească !

Cercetând însă cu mare atenţie, inscriptia ” autentică” se dovedeşte însă o încercare a Protopopului Ionaş Mone de a-şi “extinde” genealogia familiei până pe timpul lui Radu Negru Vodă, fără nicio dovadă documentară că a existat un Grigorie Veneţianul. Acest tip de “alcătuire” a unei genealogii cât mai vechi era utilizată nu numai în provinciile româneşti, în Europa Apuseană medievală devenise o adevarată modă, ajungându-se la situaţii absurde în care chiar popoare întregi erau descendenţi ai Dacilor (vezi popoarele nordice) sau a Troienilor (vezi francezii) !.

Un alt motiv, mult mai pertinent, care a dus la întocmirea inscripţiei, era dovedirea de posesie a moşiilor. Protopopul Ionaş Mone îşi afirmă la începutul secolului al XVIII-lea, vis-a-vis de oficialităţile Imperiului Habsburgic, dreptul de proprietate din vechime asupra proprietăţilor şi moşiilor sale, drepturi cercetate documentar (act de proprietate emis de regii maghiari sau voievozii români) de către oficialităţile austro-ungare de-a lungul secolului al XVIII-lea, odată cu întărirea autorităţii habsburgilor în Ungaria şi Principatul Transilvaniei.

Fragment din lucrarea: Istorie Pierdută,… volumul II la Istorie Furată…
Autori: Adrian Anghel, Cristian Moşneanu şi Cornel Bîrsan

Sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *