Dacii în Spania lui Traian

Dacii în Spania lui Traian

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

Să ne întoarcem puţin la goţi (vizigoţi) şi la momentul anului 410, al cuceririi oraşului Roma. Pentru a lămuri confuzia dintreDacii în Spania lui Traian goţi şi geţi, voi folosi termenul de daci.
Cunoaştem participarea unor contingente dacice alături de goţi, se pare că în număr destul de mare dacă cronicarii nu uită să o facă. Poate mulţi vor fi sceptici în acest fapt şi vor infirma orice legătură dintre geţi şi goţi şi vor nega participarea primilor la atacurile Romei. Dar îi voi ruga să-şi explice atunci prezenţa dacilor alături de vizigoţi în Gallia (Franţa) şi Spania şi implicaţiile acestui fapt.
În anul 411, vizigoţii pun bazele unui regat germanic cu capitala la Tolosa (actuala Toulouse), iar din 415 îşi extind acest imperiu anexând şi o mare parte din Spania unde vor rezista până la venirea arabilor, în anul 711. Pentru a fi mai concret în explicarea modului cum dacii au avut un rol preponderent în întemeierea Spaniei şi pentru a nu fi acuzaţi de originalitate mă voi folosi de textul lui Busuioceanu, omul care a studiat şi reflectat, mulţi ani la rând printre documente la această problemă: ’’îmi închipui că această parte a cronicilor spaniole n-a fost cercetată de istoricii români, dacă nu s-a observat până acum că, pentru cronicarii spanioli, adică pentru toţi, nu Dacia a fost fondată de un împărat iberic sau are a-şi căuta vreo urmă între hispanici, ci dimpotrivă hispanicii sunt descendenţi din din geţi sau daci şi Spania a fost fondată la a patra ei întemeiere, cea definitivă în sec. al V-lea, de poporul de la Dunăre’’.
Cum altfel se pot explica precizările făcute de Orosius: ’’geţii, cei care şi acum se cheamă goţi?’’ şi Isidor din Sevilla, care pe jumătate got, susţine identitatea geţilor cu a goţilor pomenind în cronicile sale numele unui rege Vitiza Getico.
Alţi cronicari spanioli precum Iordanes, care atribuie istoriei goţilor personalităţi celebre ale dacilor precum Deceneu, Burebista, Zamolxe, sau Lucan care afirmă într-un vers că geţii trebuiau să năvălească în Spania şi potrivit unei voinţe divine să înceapă noua istorie a poporului hispanic, ne relevă rolul supercivilizator al dacilor.
De ce viitoarea clasă conducătoare spaniolă îşi întemeiază nobleţea pe ascendenţa dacă?
De ce apar în genealogia poporului hispanic: ’’Don Dicineo, Don Zamolxen, Don Decibalo, Don Burebista?’’
De ce pe scutul Regilor Catolici Spanioli apar simbolurile dacilor: jugul şi săgeţile?
De ce de afirmă Sfântul Isidor următoarele: ’’Roma însăşi învingătoarea tuturor popoarelor, a trebuit să slujească supusă – famula – şi să primească jugul triumfului getic?’’
De ce cu mult înaintea descoperirilor lui Alexandru Busuioceanu, Nicolae Densuşianu căuta similitudini în denumirile de localităţi din Spania şi Dacia?
De ce dacii, în drumul lor în Europa, nu s-au aşezat în Germania laolaltă cu celelalte triburi germanice, fiind cu vizigoţii, ci au ajuns tocmai în Gallia şi Spania? Oare nu dacii existenţi în rândurile lor au inspirat această alegere teritorială? Dacii nu s-au simţit oare atraşi de verii lor primari de la începuturile civilizaţiei Vechii Europe?
Mai este cazul de a susţine teoria romanizării când nu se ştie exact cine pe cine a romanizat?
Iată cum, după ce au cucerit Roma şi au jefuit-o, după cum şi-au pus amprenta spiritualităţii lor asupra civilizaţiei  franceze şi după ce întemeiază Spania, Dacii îşi iar revanşa asupra lui Traian învingându-l la el acasă!

Cuprins

Anterior | Următor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *